Pensiile Speciale! VESTE ȘOC de la Bruxelles! România a pierdut 231 de milioane de euro, din cauza judecătorilor de la Curtea Constituțională

România a pierdut definitiv 231 de milioane de euro din fondurile alocate prin Planul Național de Redresare și Reziliență, după ce Comisia Europeană a constatat neîndeplinirea unui jalon esențial legat de reforma pensiilor magistraților. Suma reprezintă bani din componenta de grant a PNRR și nu mai poate fi recuperată.

Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, a explicat că pierderea fondurilor de către România este consecința directă a întârzierilor înregistrate la nivelul Curții Constituționale în analizarea legii privind pensiile de serviciu ale magistraților.

Potrivit ministrului, România avea obligația de a îndeplini un jalon clar asumat în relația cu Comisia Europeană, care prevedea adoptarea și intrarea în vigoare a reformei pensiilor speciale într-un termen strict. Deși legea a fost adoptată de Parlament, aceasta a fost contestată, iar amânările succesive ale pronunțării unei decizii de către Curtea Constituțională au făcut imposibilă respectarea calendarului stabilit prin PNRR.

În urma evaluării cererilor de plată, Comisia Europeană a decis că jalonul nu a fost îndeplinit și a considerat suma de 231 de milioane de euro ca fiind pierdută definitiv. Conform explicațiilor oferite de ministru, Comisia nu a acceptat ideea recuperării ulterioare a banilor, chiar dacă legea ar urma să fie validată într-un termen mai târziu.

Dragoș Pîslaru a subliniat că această pierdere nu înseamnă automat oprirea investițiilor pentru care erau destinați banii, însă impactul bugetar va fi major. Statul român va trebui să acopere diferența din bugetul național, pentru a continua proiectele asumate, în special cele din domenii-cheie precum infrastructura, educația și sănătatea.

„Vă aduc aminte faptul că am spus fără echivoc în spațiul public ceea ce a reamintit și prim-ministrul Ilie Bolojan ieri, că exista practic un acord cu Comisia Europeană cu privire la faptul că proiectul de lege pe care l-am propus rezolva acest jalon, că afirmațiile din spațiu public, împinse de CSM sau, în fine, de o parte a magistraților, că nu era nevoie de această reformă, erau false, și iată că acum suntem pe cale să avem consecințele a acestor lucruri care s-au întâmplat la CCR și de către conducerea acest CSM și Înalta Curte”, a declarat Dragoș Pîslaru, la Digi24.

Ministrul a atras atenția că situația creează un precedent periculos și riscă să afecteze credibilitatea României în relația cu partenerii europeni. El a precizat că blocajele instituționale interne pot avea consecințe directe și costisitoare asupra finanțărilor externe, mai ales în contextul strict al PNRR, unde termenele și jaloanele sunt esențiale.

Legea pensiilor magistraților se află în continuare în analiză la Curtea Constituțională a României, după mai multe amânări ale pronunțării unei decizii. Între timp, autoritățile române încearcă să limiteze efectele negative ale pierderii fondurilor și să evite situații similare pentru alte jaloane asumate prin Planul Național de Redresare și Reziliență.

Dragoș Pîslaru a explicat de ce România a pierdut milioane de euro
Dragoș Pîslaru a explicat de ce România a pierdut milioane de euro

„În acest moment, cei 231 de milioane de euro sunt considerați pierduți de către Comisia Europeană pentru că până la 28 noiembrie, România nu a promulgat legea, iar în perioada de discuții ulterioare cu privire la analiza acestui jalon, România nu a putut să arate că a promulgat legea. Deci astea sunt consecințele. Evident că așteptăm să vedem ce se întâmplă mai departe.

Prim-ministrul a spus că va comunica CCR, în momentul în care vom îndeplini reforma putem să anunțăm Comisia Europeană, dar cred că a fost foarte explicit prim-ministrul, și întăresc afirmația domniei sale, că există o consecință directă a acestui demers și că Comisia Europeană consideră că nu este îndeplinit acest jalon în valoare de 231 de milioane de euro”, a spus ministrul Investițiilor.

Oficialii guvernamentali avertizează că orice nouă întârziere în implementarea reformelor asumate ar putea duce la pierderi suplimentare de fonduri europene, într-un moment în care România se confruntă deja cu presiuni bugetare semnificative.