LOVITURĂ GREA pentru PSD. Guvernul Bolojan nu cade. Decizia celor 9 judecători ai Curții Constituționale!

Liderul deputaților PNL, Gabriel Andronache, a aruncat în aer dezbaterea politică după ce a susținut ferm că Parlamentul NU trebuie să acorde un nou vot de încredere pentru Guvernul Bolojan, ci doar să aprobe propunerile premierului pentru noii miniștri.

Nu e vot de încredere, e doar aprobare pentru Guvernul Bolojan

Andronache susține că întreaga controversă este artificială și contrazisă de legea fundamentală. Potrivit acestuia, Parlamentul nu votează din nou Guvernul, ci doar validează propunerile de miniștri venite de la premier.

El a explicat clar că votul de încredere există doar în două situații: la învestirea Guvernului și la moțiunea de cenzură. Orice altă interpretare este, în opinia sa, greșită.

CCR, invocată ca argument „definitiv”

Liderul PNL spune că există deja jurisprudență clară a Curtea Constituțională a României care stabilește procedura.

Acesta invocă decizii ale CCR (inclusiv din 2009 și 2021) care arată că miniștrii deja învestiți nu pot fi supuși din nou votului Parlamentului. Practic, doar noii membri ai Guvernului intră în procedura de aprobare.

Lovitură pentru opoziție: respingerea NU dă jos Guvernul

Poate cel mai controversat punct: Andronache afirmă că, chiar dacă Parlamentul respinge propunerile de miniștri, Guvernul NU cade.

Potrivit acestuia, Constituția nu prevede o sancțiune pentru respingerea acestor propuneri, iar efectul unei moțiuni de cenzură nu poate fi aplicat în această situație. Cu alte cuvinte, Executivul rămâne în funcție.

Contextul scandalului politic

Declarațiile vin pe fondul tensiunilor legate de perioada de interimat a miniștrilor și de disputele privind necesitatea unui nou vot în Parlament. Andronache respinge categoric ideea că ar fi nevoie de revalidarea întregului Guvern, calificând astfel de interpretări drept „false”.

”Votul de încredere se acordă de Parlament exclusiv în condițiile art. 103 alin. 3 din Constituție la învestirea Guvernului și se retrage tot în Parlament exclusiv în condițiile art. 113 alin. 3 Constituție – moțiunea de cenzură – or nu se acordă în condițiile art. 89 din Constituție, deci, nu poate fi aplicat situației de remaniere reglementate de art. 83 alin. 3 din legea fundamentală care prevede o altă procedură, aceea a aprobării”, spune Andronache, conform agerpres.ro.

Procedura aprobării propunerii prim-ministrului de noi miniștri nu are sancțiune în caz de nereușită. Respingerea propunerii nu poate avea efectul moțiunii de cenzură, deoarece acest efect nu este prevăzut de Constituție în mod expres.

Acolo unde Constituanta a dorit să reglementeze posibilitatea depunerii unei moțiuni de cenzură, ca modalitate de sancționare a Guvernului cu efectul retragerii încrederii în caz de adoptare, a precizat expres – ex. cazul angajării răspunderii).

Gabriel Andronache a adăugat că articolul 110 din Constituție referitor încetarea mandatului Guvernului prin retragerea încrederii de către Parlament se referă exclusiv la efectul prevederilor articolului 113 – moțiunea de cenzură și articolului 114 – angajarea răspunderii Guvernului, deoarece doar acestea sunt situațiile din Constituție în care este posibilă retragerea încrederii Parlamentului în Guvern prin adoptarea moțiunii de cenzură.

Parlamentul NU mai are de spus un cuvânt asupra întregului Guvern, ci doar asupra noilor miniștri.

O poziție care inflamează scena politică și deschide un nou front de conflict între putere și opoziție.