PSD 22%, AUR 20%, PNL 18% — sondaj CURS: cum ar vota bucureștenii la alegerile locale și care e principala problemă

În ipoteza organizării alegerilor locale în Capitală în perioada următoare, Partidul Social Democrat (PSD) conduce în intențiile de vot cu 22%,.

PSD este urmat de Alianța pentru Unitatea Românilor (AUR) cu 20%, iar Partidul Național Liberal (PNL) ar obține 18% din opțiuni. Uniunea Salvați România (USR) este cotată la 17%, potrivit datelor unui sondaj CURS, făcute publice duminică.

PSD conduce în Capitală
PSD conduce în Capitală

Traficul și aglomerația – principalele probleme

Întrebați care este principala problemă din București ce ar trebui rezolvată cu prioritate, respondenții îl indică pe traficul și aglomerația ca fiind cea mai importantă provocare. Alte probleme menționate de bucureșteni includ impozitele și taxele sau chestiuni legate de servicii publice, conform sondajului.

Direcție greșită și încrederea în politicieni

Peste două treimi dintre persoanele chestionate consideră că orașul se îndreaptă într-o direcție greșită, exprimând o percepție critică asupra situației din București și a modului în care sunt gestionate problemele locale.

Sondajul relevă o competiție strânsă între principalele partide, într-un context în care electoratul capitalei pare fragmentat și nemulțumit de problemele cotidiene, cu traficul în fruntea preocupărilor.

Contextul cercetării

Sondajul realizat de CURS la nivelul Municipiului București, în februarie 2026, arată un climat local dominat de nemulțumire și percepții negative privind direcția în care se îndreaptă atât România, cât și Capitala. Datele surprind o combinație între dezamăgirea față de evoluția generală a țării și o evaluare critică a problemelor administrative ale orașului.

Metodologia cercetării

Cercetarea a fost realizată pe un eșantion reprezentativ de 1069 respondenți, populație adultă rezidentă în București, cu vârsta de 18 ani și peste. Eșantionul este probabilist, multistadial și stratificat, cu o marjă maximă de eroare de ±3%, la un nivel de încredere de 95%. Datele au fost colectate în perioada 12–20 februarie 2026 și validate pe baza ultimelor statistici INS, fiind ponderate în funcție de structura de vârstă a electoratului.

Direcția în care se îndreaptă România

Percepția bucureștenilor privind direcția generală a țării este preponderent negativă. 75% dintre respondenți consideră că România se îndreaptă într-o direcție greșită, în timp ce doar 18% apreciază că direcția este una bună, iar 7% nu au o opinie clară. Acest dezechilibru arată o stare de nemulțumire majoritară și o lipsă de încredere consistentă în evoluția națională.

Direcția în care se îndreaptă Bucureștiul

La nivel local, percepția este ușor mai puțin severă decât în cazul țării, dar rămâne predominant negativă. 65% dintre bucureșteni consideră că orașul se îndreaptă într-o direcție greșită, în timp ce 28% consideră că direcția este bună, iar 7% nu se pronunță. Diferența față de percepția națională sugerează o evaluare ceva mai nuanțată a administrației locale, însă nemulțumirea rămâne dominantă.

Principalele probleme ale Municipiului București

Întrebați care este principala problemă ce ar trebui rezolvată cu prioritate de Primăria Generală, bucureștenii indică în primul rând traficul și aglomerația, menționate de 24% dintre respondenți. Urmate de impozitele și taxele, cu 16%, și problema apei calde și a termoficării, cu 14%.

Curățenia și salubritatea, precum și sistemul de sănătate sunt menționate fiecare de 10% dintre respondenți, iar infrastructura stradală de 8%. Poluarea este indicată de 7%, iar nivelul de trai de 6%. Rezultatele arată că prioritățile bucureștenilor sunt legate în principal de mobilitate urbană, costuri și servicii publice esențiale.

Concluzie generală

Sondajul CURS realizat în februarie 2026 la nivelul Municipiului București conturează imaginea unui electorat critic și nemulțumit, atât în raport cu direcția generală a țării, cât și cu evoluția orașului. Problemele legate de trafic, costuri și servicii publice domină agenda publică, iar scena politică locală apare fragmentată, fără un actor care să concentreze o susținere majoritară. Rezultatele sugerează un context electoral competitiv și volatil în Capitală.