ALERTĂ. Lovitură din Parlament pentru șefa ICCJ, Lia Savonea. Se cere excluderea ei din magistrutură

Deputatul USR, Alexandru Dimitriu cere excluderea Liei Savonea din magistratură după decizia CJUE privind prescripția: „Inspecția Judiciară trebuie să se autosesizeze”.

Un nou scandal izbucnește în sistemul judiciar, după hotărârea pronunțată de Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) privind aplicarea prescripției în dosarele de mare corupție. Deputatul USR Alexandru Dimitriu solicită excluderea din magistratură a președintei Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ), Lia Savonea, și cere Inspecției Judiciare să se autosesizeze de urgență.

Solicitarea vine la doar o zi după decizia Marii Camere a CJUE, care a stabilit că interpretarea dată de ÎCCJ privind prescripția răspunderii penale în cauzele de fraudă gravă și corupție este incompatibilă cu dreptul Uniunii Europene.

USR: „Lia Savonea trebuie exclusă din magistratură”

Într-o reacție fermă, Alexandru Dimitriu susține că hotărârea CJUE reprezintă dovada existenței unor abateri disciplinare grave.

„Lia Savonea trebuie exclusă din magistratură. Cer Inspecției Judiciare să se autosesizeze, pentru că acum are la dispoziție un dosar complet care probează reaua-credință și grava neglijență”, afirmă deputatul USR.

Acesta susține că a identificat 12 capete de acuzare, bazate pe argumentele cuprinse în hotărârea Marii Camere a CJUE, și consideră că există suficiente elemente pentru declanșarea unei proceduri disciplinare.

Acuzații privind deciziile Înaltei Curți

Potrivit deputatului, în anul 2024, prin două hotărâri ale ÎCCJ pronunțate de completuri din care a făcut parte Lia Savonea, instanțele din România ar fi fost obligate să nu aplice jurisprudența CJUE în materia prescripției.

În opinia sa, hotărârea recentă a Curții de Justiție demonstrează că interpretarea impusă de Înalta Curte a fost „vădit incompatibilă” cu dreptul european și ar fi contribuit la închiderea prin prescripție a unor dosare importante de corupție.

Avertisment privind un posibil infringement

Alexandru Dimitriu avertizează că efectele nu se limitează la sistemul judiciar, ci pot genera consecințe financiare pentru România.

”Lia Savonea trebuie exclusă din magistratură. Cer Inspecției Judiciare să se autosesizeze, pentru că acum are la dispoziție un dosar complet care probează reaua-credința și grava neglijență!Nu e o figură de stil, ci o încadrare juridică. Iar probele nu le aduc eu — le-a adus ieri, cu caracter obligatoriu, Marea Cameră a Curții de Justiție a Uniunii Europene.

Am pus cap la cap întregul probatoriu: 12 capete de acuzare, fiecare cu trimitere exactă la paragrafele hotărârii Marii Camere.

Documentul integral e cu link în comentarii.Faptele: în 2024, prin Deciziile nr. 37 și nr. 16 — pronunțate de completuri din care a făcut parte Lia Savonea — Înalta Curte a ordonat tuturor instanțelor din România să refuze aplicarea unei hotărâri a Curții de Justiție a UE.

Nu a ignorat-o. A interzis-o.Verdictul Marii Camere, negru pe alb: ÎCCJ și-a încălcat obligațiile din Tratat și a impus instanțelor o interpretare „vădit incompatibilă” cu dreptul Uniunii, interpretând greșit inclusiv jurisprudența CEDO pe care pretindea că o apără.

Efectul, cuantificat de Curte: peste opt ani în care marile fraude au curs liber spre prescripție. Dosare de mare corupție, îngropate definitiv.Legea 303/2022 numește exact această situație: rea-credință sau gravă neglijență.

Sancțiunea merge până la excluderea din magistratură. Iar aici nu există decât două variante: ori judecătorii care au semnat deciziile din 2024 știau că hotărârea CJUE există și au ordonat cu bună știință încălcarea ei — rea-credință; ori nu au înțeles o obligație elementară din Tratat — gravă neglijență. A treia variantă nu există.

Dacă tratăm asta cu ridicare din umeri, urmează infringementul: Comisia Europeană poate acționa România la CJUE, care a stabilit deja că un stat răspunde și pentru încălcările propriei instanțe supreme. La capătul drumului sunt amenzi plătite din banii fiecărui român. Nu e o dispută între juriști — e o factură în curs de emitere, pe numele nostru, al tuturor.

Aceeași Inspecție Judiciară care a cercetat judecători pentru că au aplicat deciziile CJUE are acum pe masă un dosar construit de cea mai înaltă instanță a Europei.

Dacă refuză să îl deschidă, refuzul va fi el însuși proba capturării. Iar independența justiției apără judecătorul care respectă legea — nu conducerea care ordonă încălcarea ei”, susține Dimitriu.

Parlamentarul susține că, dacă autoritățile române nu vor corecta situația, Comisia Europeană ar putea declanșa o procedură de infringement împotriva României, ceea ce ar putea conduce la sancțiuni financiare suportate din bugetul statului.

Ce a decis CJUE

Hotărârea pronunțată la 16 iulie de Marea Cameră a Curții de Justiție a Uniunii Europene stabilește că interpretarea dată de Înalta Curte, a cărei președintă este Lia Savonea, privind prescripția răspunderii penale în dosarele care afectează interesele financiare ale Uniunii Europene nu respectă dreptul comunitar.

Decizia continuă jurisprudența începută în cauza „Lin I” și poate avea efecte importante asupra dosarelor penale aflate încă pe rolul instanțelor române.

Nicușor Dan: Parlamentul poartă principala responsabilitate

Președintele Nicușor Dan a comentat, la rândul său, hotărârea CJUE, afirmând că principala responsabilitate pentru această situație aparține Parlamentului, care ar fi trebuit să intervină prin modificări legislative încă din urmă cu mai mulți ani, pentru a elimina neclaritățile privind regimul prescripției.