ȘOC în PSD înainte de vot! Omul doi pune partidul în alertă. Guvernul Luca Niculescu, în pericol să pice în Parlament

PSD se pregătește de alegeri anticipate! Claudiu Manda pune partidul în alertă. Guvernul Luca Niculescu, în pericol să pice în Parlament. Criza politică de la București intră într-o nouă etapă.

Conducerea PSD ia în calcul tot mai serios scenariul alegerilor parlamentare anticipate, în condițiile în care negocierile pentru învestirea Guvernului Luca Niculescu nu au dus, până în prezent, la formarea unei majorități clare.

Secretarul general al PSD, Claudiu Manda, le-ar fi cerut liderilor din teritoriu să înceapă pregătirile pentru un eventual scrutin.

Claudiu Manda: Șanse de 50% pentru învestirea Guvernului

Surse politice, Claudiu Manda ar fi avertizat, în ședința conducerii PSD, că viitorul Cabinet are șanse de numai 50% să obțină votul de încredere al Parlamentului.

Secretarul general al social-democraților ar fi propus constituirea unei echipe care să analizeze legislația electorală și să pregătească partidul pentru eventualitatea organizării alegerilor anticipate.

Totodată, organizațiile teritoriale ar urma să inventarieze principalele probleme economice cu care se confruntă populația.

Discuțiile au loc într-un moment decisiv pentru viitorul Executivului, în condițiile în care PSD nu a anunțat încă o decizie definitivă privind susținerea premierului desemnat.

Grindeanu vrea un guvern politic. PNL și USR refuză intrarea în Executiv

Președintele PSD, Sorin Grindeanu, susține formarea unui guvern politic, cu participarea PSD, PNL și UDMR, sub conducerea lui Luca Niculescu.

O asemenea formulă ar presupune refacerea unei majorități parlamentare între partidele care au colaborat anterior la guvernare.

Citește și: Bolojan îi închide ușa lui Grindeanu: PNL refuză guvernarea cu PSD, dar este dispus să voteze Guvernul Niculescu! Este nevoie de cel puțin 233 de voturi

Problema este că liberalii nu doresc să intre în noul Executiv. Ilie Bolojan i-a transmis premierului desemnat că PNL poate susține Guvernul în Parlament, fără să desemneze miniștri.

O poziție similară a fost exprimată și de USR.

În interiorul PSD există opinii diferite. Unii lideri consideră că partidul ar trebui să susțină un guvern tehnocrat, fără să își asume direct responsabilitatea guvernării. Alții solicită participarea social-democraților la Executiv.

Luca Niculescu, contra cronometru pentru formarea majorității

Premierul desemnat Luca Niculescu continuă negocierile cu formațiunile parlamentare, însă nu a anunțat până acum o majoritate care să garanteze învestirea Guvernului.

Acesta intenționează să depună joi, 15 octombrie, programul de guvernare și lista miniștrilor propuși.

Pentru a primi votul de încredere, noul Cabinet are nevoie de cel puțin 233 de voturi în Parlament.

În lipsa acestora, criza politică s-ar putea prelungi, iar scenariul alegerilor anticipate ar putea deveni unul dintre subiectele centrale ale negocierilor.

Alegerile anticipate nu pot fi declanșate automat

Chiar dacă PSD începe pregătirile electorale, organizarea anticipatelor nu este o consecință automată a respingerii Guvernului Luca Niculescu.

Constituția prevede că președintele României poate dizolva Parlamentul numai în anumite condiții, după consultarea președinților celor două Camere și a liderilor grupurilor parlamentare, dacă nu a fost acordat votul de încredere pentru formarea Guvernului în termen de 60 de zile de la prima solicitare și după respingerea a cel puțin două solicitări de învestitură.

Prin urmare, pregătirile discutate în PSD reprezintă, deocamdată, un scenariu politic, nu o decizie privind organizarea unui nou scrutin.

Următoarele zile vor fi decisive pentru stabilirea formulei de guvernare și pentru clarificarea poziției social-democraților față de Cabinetul Luca Niculescu.

Alegerile anticipate-Constituția din 1991

Constituția României prevede o procedură restrictivă pentru dizolvarea Parlamentului și, implicit, pentru organizarea de alegeri anticipate. Reglementarea a fost asociată cu contextul adoptării Constituției din 1991, într-o perioadă de tranziție de la regimul comunist, în care s-a urmărit limitarea posibilității folosirii dizolvării Parlamentului ca instrument politic discreționar.

Constituția nu prevede nicio procedură prin care Parlamentul să își înceteze mandatul printr-un vot propriu de autodizolvare sau auto-dizolvare.

Potrivit art. 89 din Constituție, Președintele României poate dizolva Parlamentul numai dacă acesta nu a acordat votul de încredere pentru formarea Guvernului în termen de 60 de zile de la prima solicitare și numai după respingerea a cel puțin două solicitări de învestitură.

Înainte de dizolvare, președintele trebuie să consulte președinții celor două Camere și liderii grupurilor parlamentare. Parlamentul poate fi dizolvat o singură dată în cursul unui an și nu poate fi dizolvat în ultimele șase luni ale mandatului președintelui, nici în timpul stării de mobilizare, de război, de asediu sau de urgență.

„(1) După consultarea președinților celor două Camere și a liderilor grupurilor parlamentare, Președintele României poate să dizolve Parlamentul, dacă acesta nu a acordat votul de încredere pentru formarea Guvernului în termen de 60 de zile de la prima solicitare și numai după respingerea a cel puțin două solicitări de învestitură.

(2) În cursul unui an, Parlamentul poate fi dizolvat o singură dată.

(3) Parlamentul nu poate fi dizolvat în ultimele 6 luni ale mandatului Președintelui României și nici în timpul stării de mobilizare, de război, de asediu sau de urgență.”—Articolul 89 din Constituția României

În practică, această procedură presupune existența unei crize guvernamentale și eșecul formării unui nou cabinet. După vacantarea funcției de prim-ministru sau încetarea mandatului Guvernului, președintele desemnează un candidat pentru funcția de prim-ministru, în urma consultării partidelor parlamentare.

Candidatul propune lista Guvernului și programul de guvernare și solicită votul de încredere al Parlamentului. Dacă Parlamentul respinge cel puțin două solicitări de învestitură în termen de 60 de zile de la prima cerere, președintele poate decide dizolvarea Parlamentului.

Constituția din 1923

În conformitate cu Constituția din 1923 atribuția dizolvării Parlamentului aparținea regelui, care o putea exercita fără nici un fel de condiționări exprese în această privință. Prevederi similare existau și în Constituția din 1866.

De asemenea, Parlamentul se dizolva de drept, ca etapă a procedurii de modificare a Constituției, în cazul în care parlamentarii acceptau de principiu amendamentele propuse, pe baza unui vot care cerea o majoritate calificată de două treimi din numărul parlamentarilor votanți (care trebuiau la rândul lor să fie minim două treimi din totalul parlamentarilor).

Regele a folosit relativ des puterea sa de dizolvare a camerelor Parlamentului. Astfel, în perioada interbelică, numai două guverne au reușit să ducă la capăt mandatul constituțional de patru ani, respectiv guvernele liberale conduse de Ion I. C. Brătianu (1922 – 1926) și Gheorghe Tătărescu (1934 – 1937), wikipedia.