România, redesenată din temelii! Olguța Vasilescu propune comasarea județelor în 8 regiuni. O nouă variantă pentru reforma administrativă

poziția printr-un exemplu concret din administrația locală.

Este vorba despre un proiect regional de alimentare cu apă, inaugurat recent la Craiova, care a necesitat 13 ani pentru finalizare.

Potrivit Olguței Vasilescu, șapte dintre acești ani au fost consumați de procedurile birocratice, în condițiile în care investiția s-a desfășurat pe teritoriul a două județe.

Edilul consideră că asemenea situații ar putea fi evitate printr-o organizare administrativă care să simplifice aprobările și implementarea proiectelor.

„Cred că interesul ar trebui să fie în primul rând pe absorbţia de fonduri europene”, a declarat Lia Olguța Vasilescu.

Două variante în PSD: 8 regiuni sau 15 județe?

Declarațiile primarului Craiovei vin după ce europarlamentarul PSD Dragoș Benea a avansat o altă variantă pentru reorganizarea administrativ-teritorială.

Aceasta presupune utilizarea structurii celor 15 Curți de Apel drept reper pentru comasarea județelor.

Într-un asemenea scenariu, numărul actualelor 41 de județe ar putea fi redus considerabil, însă nu există o decizie oficială privind această formulă.

Lia Olguța Vasilescu a precizat că varianta bazată pe Curțile de Apel nu a fost discutată oficial în cadrul consultărilor la care s-a referit.

Mai mult, aceasta a subliniat că propunerea privind cele opt regiuni reprezintă exclusiv opinia sa personală, nu o poziție adoptată de PSD sau de Guvern.

Orașele mari ar putea înghiți comunele din jur

Reforma administrativă nu vizează doar județele, ci și viitorul comunelor și al localităților din jurul marilor municipii.

Olguța Vasilescu a explicat că există opinii diferite printre primari în ceea ce privește reorganizarea zonelor metropolitane.

Unii edili ar dori includerea integrală a zonelor metropolitane în marile orașe, în timp ce alții ar prefera preluarea doar a anumitor comune învecinate.

O asemenea reorganizare ar putea modifica limitele administrative ale unor municipii și comune, însă variantele sunt încă în faza discuțiilor.

Primarul Craiovei a subliniat că orice formulă trebuie dezbătută cu reprezentanții administrației locale și cu structurile asociative ale acestora.

„Dacă mă întrebați personal, cu ideea că în niciun caz nu vorbesc în numele partidului, guvernului sau al oricărei entități, pot să vă spun că sunt unul dintre primarii care au dezvoltat programe regionale până acum și birocrația a fost dublă decât dacă am fi fost în același județ.

De exemplu, un contract de aducțiune de apă pe care tocmai l-am inaugurat la Craiova a durat 13 ani, în care șapte au fost doar partea de birocrație pentru că era un proiect regional în două județe.

Cred că interesul ar trebui să fie în primul rând pe absorbția de fonduri europene și atunci, dacă ne gândim la o regionalizare, ar putea să fie o discuție pe care să o facem pe structura actualelor ADR-uri.

Dar, încă o dată, este o opinie personală și atât. Mai sunt mulți pași de făcut până departe”, a declarat primarul Craiovei la reuniunea Asociației Municipiilor din România”, a spus Olguța Vasilescu.

 

Olguța Vasilescu vrea o altă hartă a României
Olguța Vasilescu vrea o altă hartă a României

Premierul Luca Niculescu: Reforma trebuie făcută, dar nu există o decizie finală

Prezent la reuniunea primarilor, premierul Luca Niculescu a declarat că reorganizarea administrativ-teritorială este necesară, însă proiectul trebuie analizat și pregătit înainte de adoptarea unei decizii.

Șeful Executivului a precizat că etapa comasărilor voluntare ar urma să se desfășoare până în martie, urmând ca ulterior să fie evaluate soluțiile pentru continuarea reformei.

Guvernul nu a stabilit deocamdată o hartă definitivă a viitoarelor județe sau regiuni.

Prin urmare, nici varianta celor opt regiuni, nici cea a celor 15 județe nu reprezintă, în acest moment, o decizie adoptată.

Se schimbă harta României?

Dezbaterea privind reorganizarea administrativă se anunță una dintre cele mai importante teme politice ale perioadei următoare.

Comasarea județelor și a localităților ar putea modifica structura administrației publice, organizarea instituțiilor și modul în care sunt gestionate investițiile.

Totuși, o reformă de asemenea amploare presupune modificări legislative și, în funcție de soluția aleasă, ar putea ridica inclusiv probleme constituționale.

Pentru moment, România rămâne organizată în 41 de județe și municipiul București.

Propunerea Olguței Vasilescu introduce însă un nou scenariu în discuția politică: o reorganizare pornind de la cele opt regiuni de dezvoltare, cu obiectivul declarat de a reduce birocrația și de a facilita accesarea fondurilor europene.