ULTIMA ȘANSĂ pentru 770 de milioane de euro! Nicușor Dan i-a convocat pe liderii politici la Cotroceni pentru Legea salarizării

Președintele Nicușor Dan i-a convocat pe liderii PSD, PNL, USR și UDMR la Palatul Cotroceni pentru o ultimă rundă de negocieri privind noua Lege a salarizării unitare, susțin surse politice. Miza este uriașă: adoptarea reformei este legată de aproximativ 770 de milioane de euro din Planul Național de Redresare și Reziliență.

La întâlnirea cu Nicușor Dan urmează să participe și ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, care ar trebui să prezinte forma actualizată a proiectului și soluțiile discutate cu reprezentanții partidelor, sindicatelor și familiilor ocupaționale.

Negocierile au ajuns într-un moment critic, după mai multe săptămâni de discuții fără un acord politic definitiv. Partidele trebuie să decidă dacă își asumă împreună proiectul și dacă acesta va fi trimis Parlamentului pentru adoptare.

Dragoș Pîslaru: Este ultima șansă

Ministrul interimar al Muncii avertizează că această rundă de negocieri poate reprezenta ultima ocazie pentru ca partidele să ajungă la un compromis.

România a depășit deja termenul inițial stabilit pentru îndeplinirea jalonului din PNRR, iar adoptarea legii nu mai poate fi amânată fără consecințe financiare.

Proiectul trebuie să rezolve inechitățile acumulate în sistemul bugetar, să stabilească o grilă unitară și să limiteze diferențele nejustificate dintre angajații care desfășoară activități similare.

În același timp, legea trebuie să se încadreze în limitele bugetare negociate cu Ministerul Finanțelor și Comisia Europeană.

”Ultima șansă pentru legea salarizării unitare

Azi întrăm pe ultima turnantă pentru a putea îndeplini un jalon critic pe PNRR, legat de legea salarizării, a cărui îndeplinire ar debloca 770 milioane de euro pentru investiții. Este cel mai probabil ultima săptămână în care poate fi obținut un acord politic pe această reformă, pentru a putea fi adoptată și promulgată înainte de 31 august, termenul limită pe PNRR.

Vorbim de o lege amânată 4 ani, scoasă la suprafață după ce guvernul a rămas interimar și care a fost supusă unei campanii masive de dezinformare în ultimele săptămâni. Un proiect care alocă cca. 12 mld de lei pentru a corecta inechități, a stabili un cadru predictibil pentru cheltuielile salariale și a reașeza salarizarea într-un sector public care devenise tot mai fragmentat.

Lege menționată și în evaluarea Moody’s de vineri, cea în care am scăpat iar de scăderea ratingului pentru că Guvernul Bolojan a făcut reformele necesare și a atras banii europeni, în care se spune negru pe alb că adoptarea legii salarizării poate duce la o îmbunătățire a ratingului în viitor.

Poate cel mai important, un proiect prin care pentru peste doua treimi din angajați ar exista creșteri salariale și cu un instrument legal ferm care asigură o regulă clară – nici un venit salarial nu ar urma să scadă, prin alocarea unor sume compensatorii.Și atunci de unde opoziția acerbă la acest proiect?

Pe de-o parte dezinformare, pe de altă parte campanie politică izvorâtă din frica de faptul că dacă proiectul ar trece, iar ar fi și meritul lui Bolojan & co, iar narativul cu tăierile ar păli pentru 1,2 milioane de oameni din sectorul public cu familiile lor cu tot.

Adoptarea proiectului ar presupune predictibilitate salarială, ceea ce ar scoate de pe masă și promisiunile uzuale de creșteri de salarii în anul electoral 2028, echivalent cu o dramă pentru partidele populiste.

Dispare arbitrarul și scenariul cu dacă susții partidul x, atunci “se dă” mai mult. Totul înlocuit cu realism și creșteri atât cât ne permitem cu toții astăzi, după guvernări care au amăgit mult și au dat foc la bugetul public.

În ultimele trei săptămâni am lucrat enorm, peste 14 ore pe zi, pentru a îmbunătăți proiectul, mai ales pe sectoarele sensibile de sănătate și educație.

Am continuat sub medierea discretă a Administrației Prezidențiale și atât politic, cât și tehnic pare că am avansat.În domeniul sănătății, pe lângă corecțiile normale ale unor scăpări de poziții, am așezat principial și detaliile legate de sporuri, și matricea de diferențiere a coeficienților în funcție de tipul de unități și de specializări. Avem și o încadrare corectă pentru personalul TESA, ceea ce cu siguranță duce la creșteri salariale.

Avem de reglat încadrarea în buget și aici este un factor obiectiv de care sper că putem ține cont împreună cu sindicatele. Un mesaj important pentru tot personalul medical și de sprijin – deja în domeniul sănătății suntem cu peste 75% creșteri de venituri salariale per total.

Chiar ar fi aiurea ca proiectul să fie respins în aceste condiții.În domeniul educației, ca urmare a consultării cu ministerul educației, am îmbunătățit remunerarea pentru plata cu ora, cu o creștere substanțială. Am venit și cu o versiune mai atractivă pentru indemnizația de dirigenție. Iar după lungi analize avem și o soluție de a eșalona pentru 2028 o mărire substanțiale de grile și coeficienți.

Mâine sperăm să putem avea sindicatele la o discuție pe acest scenariu care se apropie mult de dezideratele sectorului.În paralel am corectat scăpări din toate celelalte familii ocupaționale și avem în continuu o analiză robustă pe partea juridică.

Mesajul meu este unul clar:– către liderii politici – vă rog fiți responsabili și contribuiți la trecerea legii. Meritul poate fi împărțit în mod firesc de partidele care vor susține această lege, care este bună nu doar pentru cele cca. 4 mld de lei pe care îi putem trage pe PNRR, ci pentru că ajută direct peste 800.000 de angajați în sectorul public, fără să îi afecteze negativ pe restul.- către sindicate – vă rog să înțelegeți că orice vi s-ar fi promis sau vi se va promite, chiar avem de data asta ocazia să obținem beneficii importante pentru cei pe care îi reprezentați.

Deja datorită contribuției voastre proiectul este mai bun și cu o alocare care a crescut cu peste 4 mld de lei de la versiunea inițială.- către angajații din sectorul public – vă rog să nu lăsați să se irosească această ocazie de a avea beneficii reale și directe din acest proiect de salarizare unitară. Nu vă luați după mesajele de panică, verificați chiar voi faptul că 2 din 3 dintre voi veți avea măriri ale venitului salarial.

Anumite componente salariale cu care erați obișnuiți, cum ar fi sporuri, poate că au fost desființate, dar pe ansamblu, pentru că au fost incluse în salariile de bază, aveți parte de creșterea venitului salarial.Vă invit să distribuiți acest mesaj.

Pentru cei care deja știți că spun adevărul, este momentul să susțineți această reformă, pentru ca să nu rămână blocată de orgoliile unora sau de răfuielile politice ale momentului. Pentru cei care nu sunteți convinși, urmăriți ce vă scriu și verificați chiar voi. Reacția voastră va face diferența.

Dacă luăm sau nu 4 mld de lei pe PNRR. Dacă vrem ca 2 din 3 angajați să câștige. Dacă vrem ca toată lumea să nu piardă. Dacă vrem predictibilitate și echitate pentru următorii ani.

Dacă vrem abordare profesionistă și realistă și nu promisiuni deșarte.Eu voi face tot ce ține de mine și de echipa din minister și din Guvern, împreună cu experții Băncii Mondiale. Fie ca să avem cu toții înțelepciune, în ceasul al doisprezecelea”, a anunțat Dragoș Pîslaru.

Sindicatele au solicitat peste 20 de miliarde de lei

În urma consultărilor desfășurate de Ministerul Muncii, solicitările formulate de sindicate și de reprezentanții angajaților din sectorul public ar avea un impact bugetar de peste 20 de miliarde de lei.

Guvernul susține însă că România își poate permite un impact maxim de aproximativ 12,1 miliarde de lei. Plafonul a fost stabilit în urma discuțiilor cu Ministerul Finanțelor și Comisia Europeană.

Diferența dintre revendicările sindicatelor și suma disponibilă reprezintă una dintre principalele cauze ale blocajului.

În domenii precum sănătatea și educația există tensiuni puternice. Angajații reclamă că anumite variante ale proiectului nu elimină inechitățile și ar putea afecta sporurile sau veniturile totale.

Niciun salariu aflat în plată nu ar urma să scadă

Dragoș Pîslaru a dat asigurări că niciun venit salarial aflat în plată nu va fi redus în urma aplicării legii.

Protecția ar urma să vizeze venitul total primit de angajat, nu numai salariul de bază. Modul în care vor fi calculate sporurile și celelalte componente ale remunerației rămâne însă unul dintre punctele sensibile ale negocierilor.

Aplicarea integrală a legii este prevăzută pentru 1 ianuarie 2027. Proiectul urmărește introducerea unor grile și coeficienți comuni pentru întregul sistem public.

Nicușor Dan a explicat anterior că scopul reformei nu este creșterea automată a salariilor tuturor bugetarilor, ci corectarea dezechilibrelor și stabilirea unor reguli predictibile.

Cele patru partide trebuie să decidă dacă își asumă proiectul în fața președintelui Nicușor Dan

PSD, PNL, USR și UDMR au semnat anterior un acord politic prin care s-au angajat să susțină un singur proiect al Legii salarizării. Formațiunile au promis că nu vor depune variante concurente și că vor încerca să ajungă la un compromis.

Discuțiile tehnice nu au produs însă un acord final, iar unele partide au formulat obiecții privind grilele de salarizare și distribuirea banilor între diferitele categorii de angajați.

Președintele încearcă acum să medieze o înțelegere între liderii politici. Dacă va exista un consens, proiectul ar putea fi trimis Parlamentului și votat într-o sesiune extraordinară.

Dacă negocierile eșuează, România riscă să nu îndeplinească jalonul din PNRR și să piardă aproximativ 770 de milioane de euro.

Peste un milion de bugetari, vizați de reformă

Noua Lege a salarizării se va aplica unui număr de peste un milion de angajați din sectorul public. Reforma îi vizează pe profesori, medici, polițiști, militari, funcționari, angajați ai administrației locale și centrale, precum și personalul din alte instituții publice.

Complexitatea sistemului, numărul mare de sporuri și diferențele dintre instituții au transformat negocierea într-una dintre cele mai dificile reforme asumate prin PNRR.

Întâlnirea convocată de Nicușor Dan ar putea decide dacă proiectul merge mai departe sau dacă reforma este abandonată, cu riscul pierderii fondurilor europene.