Eșec la Cotroceni: Legea salarizării rămâne blocată. România, la un pas să piardă 770 de milioane de euro

Ultima încercare a președintelui Nicușor Dan de a obține un acord între PSD, PNL, USR și UDMR privind noua Lege a salarizării s-a încheiat fără o soluție. După aproximativ două ore de negocieri, liderii politici au decis ca experții ministerelor să mai discute până miercuri. Surse politice susțin însă că șansele deblocării proiectului sunt aproape nule, iar România riscă să piardă 770 de milioane de euro din PNRR.

Nicușor Dan nu a reușit să obțină un acord politic pentru adoptarea Legii salarizării bugetarilor. Președintele a avut marți, 25 august, o nouă discuție cu liderii PSD, PNL, USR și UDMR, însă întâlnirea s-a încheiat fără stabilirea unei forme finale a proiectului.

Negocierile au durat aproximativ două ore și s-au desfășurat prin videoconferință. La final, s-a decis ca reprezentanții Ministerului Finanțelor, Ministerului Muncii, Ministerului Educației și Ministerului Sănătății să continue discuțiile tehnice până miercuri.

Potrivit informațiilor publicate de Libertatea, experții vor încerca să găsească o soluție de ultim moment, dar sursele politice consideră că șansele deblocării legii sunt aproape nule.

Legea salarizării nu are încă o formă acceptată de toate partidele

Problema principală este lipsa unui acord între partide, ministere și sindicate asupra modului în care vor fi calculate salariile din sectorul public.

PSD și UDMR cer garanții că veniturile angajaților nu vor scădea odată cu aplicarea noii grile. Sindicatele din Educație, Sănătate și administrație au respins ultima variantă a documentului și acuză că aceasta poate duce la pierderi salariale pentru anumite categorii.

PNL și USR și-au exprimat disponibilitatea de a susține proiectul, dar numai dacă va exista un acord politic și o formă care să respecte limitele bugetare.

Nici ministerele direct implicate nu au ajuns la o poziție comună. Ministerul Muncii, Ministerul Educației și Ministerul Sănătății continuă să aibă puncte de vedere diferite asupra coeficienților, sporurilor și calendarului de aplicare.

În lipsa unui proiect final, legea nu poate fi trimisă Parlamentului.

Sorin Grindeanu: Termenele sunt aproape imposibil de respectat

Președintele PSD, Sorin Grindeanu, și-a exprimat public îndoiala că Legea salarizării mai poate fi adoptată până la 31 august.

„Încă nu există un punct de vedere comun între Ministerul Muncii, Ministerul Sănătății și Ministerul Educației. Nu pot să vă spun că avem o formă a acestei legi”, a declarat liderul social-democrat.

Grindeanu a explicat că proiectul ar trebui finalizat, aprobat în ambele Camere ale Parlamentului, să treacă de perioada în care poate fi contestat la Curtea Constituțională și să ajungă la promulgare în numai câteva zile.

„Mi se pare foarte greu, dacă nu spre imposibil, ca acum să mai putem veni cu o formă a legii care să fie aprobată și în Senat, să treacă peste cele 24–48 de ore de posibile contestări la Curtea Constituțională și apoi să ajungă să fie promulgată. Sunt niște termene aproape imposibil de îndeplinit”, a avertizat Sorin Grindeanu.

România riscă să piardă 770 de milioane de euro

Legea salarizării reprezintă un jalon esențial în Planul Național de Redresare și Reziliență. Adoptarea și promulgarea actului normativ până la 31 august reprezintă condiția pentru deblocarea unei sume de aproximativ 770 de milioane de euro.

Banii europeni sunt destinați investițiilor, nu plății salariilor bugetarilor. Ei ar urma să intre în România numai dacă reforma sistemului de salarizare este considerată îndeplinită de Comisia Europeană.

Dacă proiectul nu este adoptat la timp, România riscă să piardă accesul la întreaga sumă.

Consilierul prezidențial Radu Burnete a declarat anterior că ultima variantă a proiectului respectă, în principiu, obligațiile asumate de România prin PNRR și constrângerile fiscale.

Partidele nu au reușit însă să se pună de acord asupra impactului pe care legea îl va avea asupra salariilor și bugetului de stat.

Ce modificări prevedea ultima variantă din noua Legea a salarizării

Proiectul păstra sistemul cu 12 grade salariale și stabilea o valoare de referință de 4.000 de lei brut. Această sumă urma să fie înmulțită cu coeficientul corespunzător fiecărei funcții publice.

Valoarea era mai mică decât cea de 4.100 de lei prevăzută într-o variantă anterioară și decât suma de 4.325 de lei din proiectul inițial.

Ministerul Muncii susținea că veniturile aflate deja în plată nu vor fi reduse. Angajații pentru care noua grilă ar fi indicat un salariu mai mic ar fi urmat să-și păstreze venitul actual.

În același timp, pentru categoriile defavorizate urmau să existe majorări aplicate etapizat. În Sănătate, autoritățile au anunțat că peste 75% dintre angajați ar putea primi creșteri. Pentru personalul din Educație fusese pregătită o nouă grilă salarială, care urma să fie aplicată într-o etapă ulterioară.

Sindicatele au contestat însă calculele și au cerut garanții suplimentare.

Experții mai au la dispoziție doar câteva ore

După eșecul discuțiilor dintre Nicușor Dan și liderii celor patru partide, responsabilitatea a fost transferată din nou către echipele tehnice ale ministerelor.

Experții de la Finanțe, Muncă, Educație și Sănătate trebuie să găsească până miercuri o formulă care să fie acceptată de partide și să se încadreze în buget.

Chiar dacă se va ajunge la o înțelegere, Parlamentul va trebui convocat rapid pentru adoptarea legii. Va urma apoi termenul pentru o posibilă sesizare a Curții Constituționale și procedura de promulgare.

În aceste condiții, ultima decizie luată la Cotroceni nu deblochează proiectul, ci doar prelungește negocierile cu încă o zi. România se apropie astfel periculos de termenul-limită, iar pierderea celor 770 de milioane de euro din PNRR devine un scenariu tot mai probabil.