INCREDIBIL. În România există primari aleși cu 9% din voturile din comunitate. Sistemul într-un singur tur, sub semnul întrebării

Un nou val de critici lovește sistemul electoral prin care sunt aleși primarii în România. În centrul dezbaterii se află articolul 2 din Constituție, care prevede că suveranitatea aparține poporului român și se exercită prin organele sale reprezentative alese.

Tot mai multe voci din România pun însă sub semnul întrebării cât de „reprezentativ” mai este un primar ales într-un singur tur, într-un context de prezență scăzută la vot și competiție fragmentată.

Un scenariu frecvent în multe localități arată dimensiunea problemei. La o prezență la vot de aproximativ 40%, considerată deja o medie obișnuită, un candidat care obține 23% din voturile exprimate câștigă funcția de primar. Raportat la totalul cetățenilor cu drept de vot, acest rezultat înseamnă, în realitate, doar 9,2% susținere. Practic, un primar poate ajunge să conducă o comunitate cu sprijinul mai puțin de unu din zece alegători.

Această situație ridică o problemă majoră de legitimitate democratică. Constituția vorbește despre reprezentativitate, nu despre victoria relativă într-un câmp fragmentat de candidați. Sistemul actual favorizează mobilizarea unor nuclee electorale restrânse și produce aleși care nu reflectă voința majorității comunității.

Tot mai des este invocată soluția revenirii la alegeri în două tururi pentru funcția de primar. Susținătorii acestei schimbări argumentează că un astfel de sistem ar obliga câștigătorul să obțină peste 50% din voturi, ceea ce ar oferi o legitimitate reală. În același timp, candidații ar fi forțați să caute sprijin dincolo de propriul partid sau bazin electoral, ceea ce ar duce la o mai bună coagulare a comunității în jurul unui lider ales de majoritate.

Dezbaterea capătă o miză tot mai mare, pentru că primarii administrează bugete uriașe și decid direcția de dezvoltare a localităților. Întrebarea care se ridică tot mai apăsat este dacă un primar ales de mai puțin de 10% din comunitate poate fi considerat cu adevărat reprezentativ sau dacă schimbarea legii electorale devine o urgență democratică.

”Suveranitatea aparține poporului român […] și se exercită prin organele sale reprezentative alese.” (Articolul 2, Constituția României)​Cât de „reprezentativ” este, însă, un primar care ajunge în funcție prin actualul sistem într-un singur tur?

Haideți să privim cifrele reci, care de multe ori bat textul legii fundamentale.​ ​Să luăm un scenariu frecvent în localitățile din România:​Prezența la vot: 40% (o realitate constantă)​Scorul câștigătorului: 23% din voturile exprimate (într-un câmp fragmentat de candidați).

Rezultatul real? Primarul este instalat în funcție cu susținerea a doar 9,2% din totalul cetățenilor cu drept de vot.​

Exigența constituțională vs. Realitatea electorală.

​Constituția nu vorbește despre „cel mai votat dintre cei puțini”, ci despre reprezentativitate.​

Sistemul actual într-un singur tur transformă alegerile într-o „ruletă a fragmentării”, unde nu câștigă cel mai bun sau cel mai dorit, ci cel care reușește să își mobilizeze nucleul dur, în timp ce restul comunității rămâne nereprezentată.​

Soluția: Revenirea la două tururi de scrutin​Revenirea la alegerea primarilor în două tururi nu este doar o opțiune politică, ci o necesitate constituțională.

Obligă câștigătorul să obțină 50% + 1 din voturi, dublând legitimitatea reală.​Îi forțează pe candidați să caute susținere dincolo de propriul partid sau bazin electoral, unind comunitatea.​Garantează că cel care administrează bugetul și viitorul tău are, într-adevăr, girul majorității.

​Voi ce credeți? Este reprezentativ un primar votat de mai puțin de 10% din comunitate sau avem nevoie urgentă de schimbarea legii electorale?”, transmite președintele Partidului România în Acțiune, conferențiarul univeristar, Mihai Apostolache.