BOMBĂ în raportul Curții de Conturi: Guvernul Ciolacu a luat 1,6 MILIARDE de lei din Fondul de rezervă pentru gaura de la pensii

Un raport al Curții de Conturi scoate la iveală probleme majore în modul în care au fost finanțate pensiile în timpul Guvernului condus de Marcel Ciolacu.

În 2024, nu mai puțin de 1,6 miliarde de lei au fost alocate Casei Naționale de Pensii Publice din Fondul de rezervă bugetară al Guvernului Ciolacu pentru plata pensiilor, deși auditorii arată că aceste cheltuieli erau previzibile și trebuiau prinse în buget sau acoperite prin rectificare bugetară.

Constatarea este cu atât mai explozivă cu cât Fondul de rezervă ar trebui utilizat pentru situații urgente sau neprevăzute. Curtea de Conturi arată însă că apelarea la această sursă de bani pentru plata pensiilor devenise practic o obișnuință la sfârșitul anului.

1,6 miliarde de lei scoase din rezerva Guvernului Ciolacu

În anul 2024, când premier era Marcel Ciolacu, Casa Națională de Pensii Publice a primit 1,6 miliarde de lei din Fondul de rezervă bugetară aflat la dispoziția Guvernului.

Banii au fost acordați pentru asigurarea plății drepturilor din sistemul public de pensii, inclusiv în contextul diferențelor generate de recalcularea pensiilor.

Problema identificată de Curtea de Conturi este însă una majoră: cheltuiala nu putea fi considerată una neprevăzută.

Noua lege a pensiilor, Legea 360/2023, fusese adoptată încă din noiembrie 2023. Prin urmare, impactul financiar al recalculării putea fi estimat înainte de aprobarea bugetului pentru anul următor.

Auditorii consideră că banii necesari trebuiau prevăzuți în bugetul asigurărilor sociale sau asigurați ulterior prin rectificare bugetară.

„Astfel, se poate concluziona că fondurile obținute de la Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului a fost utilizat pentru echilibrarea bugetului CNPP, pentru plăți curente, nicidecum pentru o cheltuială neprevăzută (Legea nr. 360/2023 privind sistemul public de pensii era cunoscută anterior aprobării bugetului) și urgentă.

Cheltuielile cu pensiile reprezintă cheltuieli recurente, previzibile, care trebuiau acoperite prin legea bugetului asigurărilor sociale de stat, respectiv prin rectificare bugetară (nu prin hotărâre de guvern)”, punctează documentul.

Curtea de Conturi: Fondul de rezervă a ajuns să acopere cheltuieli curente

Raportul arată că solicitările de bani din Fondul de rezervă la final de an au devenit o practică.

Cifrele arată o creștere spectaculoasă.

În 2022 au fost luate din Fondul de rezervă 196 de milioane de lei pentru sistemul de pensii.

În 2023, suma a crescut la peste 657 de milioane de lei.

În 2024, sub Guvernul Ciolacu, s-a ajuns la 1,6 miliarde de lei.

Practic, în numai doi ani, suma utilizată din rezerva Guvernului pentru acest scop a crescut de peste opt ori.

Curtea de Conturi avertizează că această practică ridică problema finanțării sistemului public de pensii prin alte mecanisme decât cele aprobate de Parlament prin legea bugetului asigurărilor sociale.

Și mai grav: aproape 78 de milioane de lei au rămas nefolosiți

Raportul mai scoate la iveală o situație greu de explicat.

Din cele 1,6 miliarde de lei primite din Fondul de rezervă, aproximativ 77,8 milioane de lei nu au fost utilizați până la sfârșitul anului 2024.

Potrivit auditorilor, suma ar fi trebuit regularizată și restituită sursei de finanțare.

Acest lucru nu s-a întâmplat.

Curtea de Conturi arată că banii au rămas în conturile instituției, fără efectuarea regularizării la finalul exercițiului financiar.

Impozite reținute de la pensionari, dar nevirate statului

Auditul mai indică o situație gravă.

La sfârșitul anului 2024, Casa de Pensii avea raportate aproximativ 33,4 milioane de lei reprezentând impozite reținute din drepturile de pensie, dar care nu fuseseră virate bugetului de stat.

În același timp, instituția dispunea de peste 17 milioane de lei reprezentând credite bugetare neutilizate la alte capitole, bani care, potrivit raportului, puteau fi redistribuiți legal.

Cu toate acestea, CNPP apelase la Fondul de rezervă al Guvernului.

Explicația Casei de Pensii: Finanțele nu au dat banii ceruți

Reprezentanții Casei Naționale de Pensii au explicat auditorilor că solicitaseră banii necesari la rectificarea bugetară, însă Ministerul Finanțelor nu aprobase suma cerută.

În aceste condiții, instituția a solicitat bani din Fondul de rezervă al Guvernului.

Curtea de Conturi precizează însă că nu au fost oferite explicații pentru faptul că suma rămasă neutilizată la sfârșitul anului nu a fost regularizată cu bugetul de stat.

Daniel Baciu: „Da, e normal să primească, ca să plătim pensiile”

Daniel Baciu, cel care conduce Casa Națională de Pensii în perioada respectivă, a apărat mecanismul utilizat.

Contactat după apariția raportului, acesta a susținut că era normal ca instituția să primească bani din Fondul de rezervă dacă aceștia erau necesari pentru plata pensiilor.

Baciu a precizat că CNPP solicita necesarul financiar, dar decizia privind sursa banilor aparținea Ministerului Finanțelor și Guvernului.

Raport devastator pentru modul în care au fost gestionate pensiile

Concluziile Curții de Conturi pun într-o lumină extrem de delicată gestionarea sistemului de pensii în 2024.

Guvernul Ciolacu a apelat la Fondul de rezervă pentru 1,6 miliarde de lei destinați unor cheltuieli pe care auditorii le consideră recurente și previzibile, aproape 78 de milioane de lei au rămas neutilizați, iar alte zeci de milioane reprezentând impozite reținute din pensii nu fuseseră virate la buget.

Curtea de Conturi a formulat mai multe măsuri pentru remedierea problemelor, recuperarea sumelor și corectarea deficiențelor identificate, termenul stabilit pentru implementarea acestora fiind 31 decembrie 2026.

Raportul ridică însă o întrebare politică majoră: cum a ajuns Guvernul condus de Marcel Ciolacu să folosească rezerva bugetară a țării pentru a acoperi o cheltuială despre care statul știa încă dinainte de aprobarea bugetului?