Europarlamentarul român, Tudor Ciuhodaru, solicită renunțarea la schimbarea orei la nivel european. 4,6 milioane de cetățeni europeni alături de acesta.

”Vreau ca vocea cetățenilor să fie ascultată, cere europarlamentarul român.

𝐀𝐦 𝐢𝐧𝐢ț𝐢𝐚𝐭 𝐮𝐧 𝐧𝐨𝐮 𝐝𝐞𝐦𝐞𝐫𝐬𝐜𝐞 𝐬𝐨𝐥𝐢𝐜𝐢𝐭ă 𝐫𝐞𝐧𝐮𝐧ț𝐚𝐫𝐞𝐚 𝐮𝐫𝐠𝐞𝐧𝐭ă 𝐥𝐚 𝐬𝐜𝐡𝐢𝐦𝐛𝐚𝐫𝐞𝐚 𝐨𝐫𝐞𝐢 𝐥𝐚 𝐧𝐢𝐯𝐞𝐥 𝐞𝐮𝐫𝐨𝐩𝐞𝐚𝐧. Sper ca și ceilalți europarlamentari să susțină acest proiect.

Trecem la ora de vară pentru ultima oară? Așa ar trebui pentru că am reușit ca renunțarea la schimbarea orei să fie votată în 2019 în Parlamentul European.

𝐃𝐢𝐧 𝐩ă𝐜𝐚𝐭𝐞 𝐚𝐮 𝐭𝐫𝐞𝐜𝐮𝐭 𝐭𝐫𝐞𝐢 𝐚𝐧𝐢 ș𝐢 𝐧𝐢𝐜𝐢 𝐂𝐨𝐦𝐢𝐬𝐢𝐚 ș𝐢 𝐧𝐢𝐜𝐢 𝐂𝐨𝐧𝐬𝐢𝐥𝐢𝐮𝐥 𝐧𝐮 𝐚𝐮 𝐟ă𝐜𝐮𝐭 𝐧𝐢𝐦𝐢𝐜! Asta deși 84% din cei 4,6 milioane de cetățeni europeni care ne-au răspuns (!!! cel mai mare număr care au răspuns vreodată unei consultări publice) doresc ca acest demers să se concretizeze.

𝐏𝐫𝐨𝐜𝐞𝐬𝐞𝐥𝐞 𝐥𝐞𝐠𝐢𝐬𝐥𝐚𝐭𝐢𝐯𝐞 𝐩𝐫𝐞𝐥𝐮𝐧𝐠𝐢𝐭𝐞 𝐧𝐮 𝐩𝐨𝐭 𝐫𝐞𝐝𝐮𝐜𝐞 𝐥𝐚 𝐭ă𝐜𝐞𝐫𝐞 𝐯𝐨𝐜𝐢𝐥𝐞 𝐜𝐞𝐭ăț𝐞𝐧𝐢𝐥𝐨𝐫 𝐝𝐢𝐧 𝐔𝐄. 𝐌𝐚𝐣𝐨𝐫𝐢𝐭𝐚𝐭𝐞𝐚 𝐬𝐭𝐚𝐭𝐞𝐥𝐨𝐫 𝐦𝐞𝐦𝐛𝐫𝐞 𝐚𝐮 𝐬𝐩𝐫𝐢𝐣𝐢𝐧𝐢𝐭 î𝐧𝐜𝐞𝐭𝐚𝐫𝐞𝐚 𝐬𝐜𝐡𝐢𝐦𝐛ă𝐫𝐢𝐥𝐨𝐫 𝐬𝐞𝐳𝐨𝐧𝐢𝐞𝐫𝐞 𝐚 𝐨𝐫𝐞𝐢 (𝐥𝐚 𝐫𝐞𝐮𝐧𝐢𝐮𝐧𝐞𝐚 𝐦𝐢𝐧𝐢ș𝐭𝐫𝐢𝐥𝐨𝐫 𝐭𝐫𝐚𝐧𝐬𝐩𝐨𝐫𝐭𝐮𝐫𝐢𝐥𝐨𝐫 𝐝𝐞 𝐥𝐚 𝐆𝐫𝐚𝐳) 𝐝𝐚𝐫 𝐚𝐮 𝐜𝐞𝐫𝐮𝐭 𝐂𝐨𝐦𝐢𝐬𝐢𝐞𝐢 𝐦ă𝐜𝐚𝐫 𝐞𝐯𝐚𝐥𝐮𝐚𝐫𝐞𝐚 𝐢𝐦𝐩𝐚𝐜𝐭𝐮𝐥𝐮𝐢 ș𝐢 𝐩𝐫𝐞𝐜𝐢𝐳𝐚𝐫𝐞𝐚 𝐩𝐚ș𝐢𝐥𝐨𝐫 𝐝𝐞 𝐮𝐫𝐦𝐚𝐭.

Trecem la ora de vară pentru ultima oară? Așa ar trebui pentru că am reușit ca renunțarea la schimbarea orei să fie votată în 2019 în Parlamentul European.

𝐃𝐢𝐧 𝐩ă𝐜𝐚𝐭𝐞 𝐚𝐮 𝐭𝐫𝐞𝐜𝐮𝐭 𝐭𝐫𝐞𝐢 𝐚𝐧𝐢 ș𝐢 𝐧𝐢𝐜𝐢 𝐂𝐨𝐦𝐢𝐬𝐢𝐚 ș𝐢 𝐧𝐢𝐜𝐢 𝐂𝐨𝐧𝐬𝐢𝐥𝐢𝐮𝐥 𝐧𝐮 𝐚𝐮 𝐟ă𝐜𝐮𝐭 𝐧𝐢𝐦𝐢𝐜!

Asta deși 84% din cei 4,6 milioane de cetățeni europeni care ne-au răspuns (!!! cel mai mare număr care au răspuns vreodată unei consultări publice) doresc ca acest demers să se concretizeze.

𝐏𝐫𝐨𝐜𝐞𝐬𝐞𝐥𝐞 𝐥𝐞𝐠𝐢𝐬𝐥𝐚𝐭𝐢𝐯𝐞 𝐩𝐫𝐞𝐥𝐮𝐧𝐠𝐢𝐭𝐞 𝐧𝐮 𝐩𝐨𝐭 𝐫𝐞𝐝𝐮𝐜𝐞 𝐥𝐚 𝐭ă𝐜𝐞𝐫𝐞 𝐯𝐨𝐜𝐢𝐥𝐞 𝐜𝐞𝐭ăț𝐞𝐧𝐢𝐥𝐨𝐫 𝐝𝐢𝐧 𝐔𝐄.

𝐌𝐚𝐣𝐨𝐫𝐢𝐭𝐚𝐭𝐞𝐚 𝐬𝐭𝐚𝐭𝐞𝐥𝐨𝐫 𝐦𝐞𝐦𝐛𝐫𝐞 𝐚𝐮 𝐬𝐩𝐫𝐢𝐣𝐢𝐧𝐢𝐭 î𝐧𝐜𝐞𝐭𝐚𝐫𝐞𝐚 𝐬𝐜𝐡𝐢𝐦𝐛ă𝐫𝐢𝐥𝐨𝐫 𝐬𝐞𝐳𝐨𝐧𝐢𝐞𝐫𝐞 𝐚 𝐨𝐫𝐞𝐢 (𝐥𝐚 𝐫𝐞𝐮𝐧𝐢𝐮𝐧𝐞𝐚 𝐦𝐢𝐧𝐢ș𝐭𝐫𝐢𝐥𝐨𝐫 𝐭𝐫𝐚𝐧𝐬𝐩𝐨𝐫𝐭𝐮𝐫𝐢𝐥𝐨𝐫 𝐝𝐞 𝐥𝐚 𝐆𝐫𝐚𝐳) 𝐝𝐚𝐫 𝐚𝐮 𝐜𝐞𝐫𝐮𝐭 𝐂𝐨𝐦𝐢𝐬𝐢𝐞𝐢 𝐦ă𝐜𝐚𝐫 𝐞𝐯𝐚𝐥𝐮𝐚𝐫𝐞𝐚 𝐢𝐦𝐩𝐚𝐜𝐭𝐮𝐥𝐮𝐢 ș𝐢 𝐩𝐫𝐞𝐜𝐢𝐳𝐚𝐫𝐞𝐚 𝐩𝐚ș𝐢𝐥𝐨𝐫 𝐝𝐞 𝐮𝐫𝐦𝐚𝐭.

𝟏. 𝐌𝐨𝐭𝐢𝐯𝐚ț𝐢𝐢𝐥𝐞 𝐚𝐜𝐞𝐬𝐭𝐮𝐢 𝐝𝐞𝐦𝐞𝐫𝐬 𝐬𝐮𝐧𝐭 𝐜𝐥𝐚𝐫𝐞:

1. 20% din populaţie suferă de probleme fizice sau mintale legate de schimbarea orei. Este vorba de multe ori de grupuri sociale vulnerabile, cum ar fi copiii, bătrânii şi bolnavii cronici.

2. 4,6 milioane de oameni au răspuns la consultarea publică pe acest subiect- cel mai mare număr întrunit vreodată la un demers legislativ.

3. Trei sferturi (76 %) dintre respondenți consideră că schimbarea orei de două ori pe an este o experiență „foarte negativă” sau „negativă”- prin impactul negativ asupra sănătății și lipsa economiilor la energie.𝟐.

𝐏â𝐧ă 𝐜â𝐧𝐝 𝐚𝐜𝐞𝐬𝐭 𝐝𝐞𝐦𝐞𝐫𝐬 𝐝𝐞𝐯𝐢𝐧𝐞 𝐫𝐞𝐚𝐥𝐢𝐭𝐚𝐭𝐞 𝐬𝐮𝐧𝐭 𝟓 𝐥𝐮𝐜𝐫𝐮𝐫𝐢 𝐝𝐞 𝐟ă𝐜𝐮𝐭 𝐩𝐞𝐧𝐭𝐫𝐮 𝐚 𝐨 𝐝𝐞𝐩ăș𝐢 𝐜𝐮 𝐮ș𝐮𝐫𝐢𝐧ță:

1.Planificarea corespunzătoare a activității.

2. Evitarea suprasolicitării datorată stimulentelor nervoase, substanţelor psihoactive sau situaţiilor conflictuale.

3. Nu e de neglijat petrecerea a cât mai mult timp în aer liber.

4. Și nici mișcarea, chiar sub forma unor simple plimbări.

5. Precum şi o alimentaţie bogată în fructe şi legume proaspete.

𝟑. 𝐂𝐞 𝐫𝐢𝐬𝐜ă𝐦:

1. Majoritatea oamenilor se adaptează cu uşurință la schimbarea orei, modificările adaptive ale organismului făcându-se complet în circa cincisprezece zile.

2. Particularităţile fizice şi psihice individuale influenţează însă modul cum se realizează această adaptare.

3. Chiar dacă duminică vom dormi mai puțin cu o oră abia de luni se vor simţi efectele.

4. În fiecare an mulți pacienţi ajung la urgențe cu o simptomatologie polimorfă, mergând chiar până la agravarea sau decompensarea unor afecţiuni.

5. Unele pot fi chiar periculoase, precum creșterea riscului de infarct sau a celui de suicid.

Mai exact:

a) riscul de infarct crește cu 5-10%, timp de trei zile după schimbarea orei.

Sunt afectate în special persoanele tinere, active profesional;

b) totodată creşte riscul suicidar timp de două săptămâni de la modificarea orei, în special la depresivi şi la cei cu vulnerabilități psihoemoționale.

6. Modificarea orei de trezire duce la un stres la care organismul reacţionează prin creșterea activităţii sistemului nervos simpatic şi a nivelului citokinelor proinflamatorii determinând modificări:

a) cardiovasculare manifestate prin variaţii ale tensiunii arteriale şi variate tulburări de ritm cardiac;

b) neuropsihice: modificări ale calității somnului (insomnie, somnolenţă), astenie, apatie, anhedonie, agitaţie, irascibilitate, anxietate, tulburări de concentrare şi memorie, cefalee, vertij, moficarea apetitului (inapetenţă sau bulimie), până la dereglări afective sezoniere şi ideaţie suicidară.

Atenție!

Sub această simptomatologie se pot ascunde şi alte cauze şi de aceea este bine să fiţi evaluaţi corespunzător de către un medic pentru a nu omite un alt diagnostic.

Ș𝐢 𝐩𝐮ț𝐢𝐧𝐭𝐢𝐜ă 𝐢𝐬𝐭𝐨𝐫𝐢𝐞:

1. 4,6 milioane de oameni au răspuns la o consultarea publică pe acest subiect, cel mai mare număr întrunit vreodată.

2. Din 1996, toți europenii își mută ceasurile cu o oră înainte în ultima duminică din martie și cu o oră înapoi în ultima duminică din octombrie.

3. Invocând faptul că se perturbă nejustificat populaţia şi că pierderile din diverse domenii socio-economice depăşesc câştigurile, unele ţări au renunţat deja la schimbarea orei de iarnă-vară sau nu au aplicat-o vreodată.

4. Şi în România a fost respinsă o iniţiativă legislativă ce prevedea acest lucru.

5. 𝐀 î𝐧𝐜𝐞𝐩𝐮𝐭 𝐜𝐚 𝐨 𝐠𝐥𝐮𝐦ă. Benjamin Franklin a sugerat, în 1784, această metodă într-o satiră, în care menţiona că s-ar realiza o economie de lumânări prin folosirea luminii de dimineaţă a soarelui.

6. Ora de vară a fost prima dată propusă de un entomolog din Noua Zeelandă, George Vernon Hudson, în 1895 care a susţinut că ar avea nevoie de mai multă lumină pentru a studia insectele.

7. 110 ţări din întreaga lume folosesc astăzi acest mecanism.

8. În Europa, Islanda este singura ţară care nu foloseşte ora de vară. Rusia a început să aplice acest sistem din 1981, însă a renunţat după 20 de ani, pe motiv că nu vrea să streseze cetăţenii”, spune Ciuhodaru.