În timp ce lideri din PSD aruncă vina asupra guvernului condus de Ilie Bolojan, documentele oficiale și cronologia arată că întârzierile majore au început cu mult înainte. România a pierdut 458,7 milioane de euro din Planul Național de Redresare și Reziliență, iar disputa politică a escaladat rapid.
Reformele incluse în cererea de plată numărul 3 trebuiau finalizate încă din primul trimestru al anului 2023.
Cu toate acestea, cererea a fost depusă abia pe 15 decembrie 2023, cu o întârziere de nouă luni, în perioada guvernării PSD conduse de Marcel Ciolacu.
Reformele asumate nu au fost îndeplinite
La momentul depunerii, fostul ministru Adrian Câciu a certificat oficial că jaloanele sunt îndeplinite. Ulterior, Comisia Europeană a constatat că reformele nu erau realizate conform angajamentelor asumate.
A urmat o perioadă de un an și cinci luni în care autoritățile române ar fi trebuit să remedieze problemele. În schimb, procesul a fost marcat de întârzieri și blocaje.
Decizia Comisiei și termenul-limită
În mai 2025, Comisia Europeană a decis suspendarea parțială a plății pentru patru reforme esențiale: pensiile speciale, AMEPIP și guvernanța companiilor de stat din energie și transporturi.
România a primit un termen de șase luni pentru corectarea problemelor, până la 28 noiembrie 2025. Guvernul condus de Ilie Bolojan, instalat pe 23 iunie 2025, a avut astfel la dispoziție doar câteva luni pentru a încerca să recupereze întârzieri acumulate în ani.
”O parte din domnii din cauza cărora am pierdut 458,7 milioane Euro acuză azi că de vină sunt Bolojan, Gheorghiu și Pîslaru.
Să pui responsabilitatea ratării unor reforme în sarcina unui guvern care a avut la dispoziție o fereastră minusculă de timp (23 iunie – 28 noiembrie 2025) pentru a repara ani de delăsare, este pur și simplu nesimțire.
Așa că hai să aprindem lumina: Conform aranjamentelor operaționale inițiale, reformele în cauză din cererea de plată 3 trebuiau finalizate în trimestrul 1 2023. Cererea 3 a fost depusă, cu 9 luni întârziere, 15 decembrie 2023, sub prim-ministrul Marcel Ciolacu.
Au întârziat. La momentul depunerii, ministrul Adrian Câciu și-a asumat sub semnătură oficială în fața Comisiei Europene faptul că jaloanele erau îndeplinite satisfăcător.
Au mințit. Comisia a verificat documentele și a constatat că reformele în cauză nu erau îndeplinite corespunzător. A urmat o perioadă de 1 an și 5 luni în care guvernele vremii au avut timp de remediere și justificare, dar de fapt au amânat și tergiversat. Au evitat reformele.
Comisia a constatat că nu mișcă nimic și a decis în mai 2025 suspendarea parțială a plății pentru cele 4 reforme – pensile speciale, AMEPIP și numirile în CA-uri din domeniul energiei și transporturilor. Au încasat-o peste bot și s-a aflat și public. România a primit un termen de 6 luni pentru a repara problemele, până la 28 noiembrie 2025.
Când Guvernul condus de Ilie Bolojan a preluat mandatul, pe 23 iunie 2025, timpul rămas era extrem de scurt. Practic, am avut doar câteva luni pentru a încerca să reparăm întârzieri acumulate în ani de zile. Am reparat cât s-a putut.
Problemele principale care trebuiau rezolvate:
pensiile speciale: responsabil – Ministerul Muncii-condus de PSD
operaționalizarea AMEPIP: responsabil – Secretariatul General al Guvernului guvernanța companiilor de stat din energie: responsabil – Ministerul Energiei;-PSD
guvernanța companiilor de stat din transporturi: responsabil – Ministerul Transporturilor-PSD
În unele domenii am reușit să facem progrese. În altele, întârzierile erau atât de mari încât nu mai puteau fi reparate complet în câteva luni.
Cu un efort diplomatic la nivel înalt și cu un excepțional efort la nivel tehnic, am reușit să recuperăm 350,7 milioane Euro care erau inițial suspendați.
De ce am pierdut însă 458,7 milioane Euro? Pentru că pensiile speciale au fost amânate de 6 ori din cauza judecătorilor CCR numiți politic.
Pentru că AMEPIP trebuia să fie un organism independent, însă politicienii au ales să îl populeze cu sinecuri. Pentru ca AMEPIP dacă ar fi fost operational cu adevărat, trebuia să ardă cu amenzi pe toate instituțiile care nu respectau legea (OUG 109) și nu organizau concursuri pe bune.
Pentru că dacă am fi avut reformă, s-ar fi deranjat băieții deștepți din companiile de stat. Pentru că în companiile din energie și transporturi, politicienii au trimis tot pilele de la partid, în loc să organizeze selecții corecte și transparente, bazate pe profesionalism și integritate.
Asta este realitatea. Nu pentru că așa spun eu, ci pentru că ea reiese din documentele oficiale ale Comisiei Europene, pe care, în lumina acuzațiilor foarte „inspirate” venite de la cei care au îngropat PNRR, am decis să le public deschis, pe site-ul Ministerului: https://mfe.gov.ro/decizia-finala-a-comisiei-europene…/.Pentru că românii au dreptul să știe adevărul”, a anunțat ministrul fondurilor europene Dragoș Pîslaru.
Ce s-a recuperat și unde s-au blocat reformele
În urma negocierilor cu Comisia Europeană, România a reușit să recupereze 350,7 milioane de euro din sumele inițial suspendate. Cu toate acestea, 458,7 milioane de euro au fost pierdute definitiv.
Blocajele majore au fost:
– amânarea repetată a reformei pensiilor speciale – probleme în operaționalizarea AMEPIP – numiri politice în companiile de stat din energie și transporturi
PSD acuză, dar documentele spun altceva
În prezent, lideri din PSD îi acuză pe Ilie Bolojan, Oana Gheorghiu și Dragoș Pîslaru pentru pierderea banilor. Totuși, documentele oficiale arată că întârzierile și problemele majore au apărut înainte ca actualul guvern să preia mandatul.
Autoritățile susțin că responsabilitatea nu poate fi pusă pe un executiv care a avut doar câteva luni la dispoziție pentru a corecta deficiențe acumulate în ani.
Impactul pentru România
Pierderea de către PSD a celor 458,7 milioane de euro ridică semne de întrebare serioase privind gestionarea reformelor și a fondurilor europene. În joc sunt nu doar banii deja pierduți, ci și credibilitatea României în fața instituțiilor europene și accesul la viitoarele tranșe din PNRR.
DOCUMENTE EXPLOZIVE AICI
