ȘOC pe scena politică. Diana Șoșoacă pune cruce aderării Ucrainei la Uniunea Europeană

Senatoarea Diana Șoșoacă a trimis Comisie Europene o scrisoare în care atrage atenția că Ucraina încalcă flagrant drepturile minorităților etnice și că nu îndeplinește condițiile minime de aderare la Uniunea Europeană.

Șoșoacă cere oficialilor de la Bruxelles să oprească imediat demersurile inițiate de Ucraina de aderare la Uniunea Europeană, până ce statul vecin nu va respecta întocmai legislația din Uniune.

”Ucraina încalcă grav libertatea religioasă și drepturile minorităților etnice și nu îndeplinește condițiile minime de aderare la Uniunea Europeană

 Vă atrag atenţia asupra unei situaţii inacceptabile care are loc în Ucraina, stat pe care îl sprijiniţi cu banii ţărilor UE, inclusiv cu banii României.

În Ucraina, preoţii români sunt arestaţi de forţele de ordine ucrainene, iar credincioşilor ortodocşi de etnie română li se interzic slujbele în limba română şi li se închid bisericile.

Chiar miercuri, pe 8 noiembrie, ați recomandat  Consiliului European să înceapă negocierile de aderare ale Ucrainei la UE, după ce a primit anul trecut statutul de țară candidată.

A doua zi, pe 9 noiembrie, mănăstirea ortodoxă de la Bănceni, Cernăuţi, ce adăposteşte şi îngrijeşte peste 300 de copii săraci, a fost înconjurată şi atacată de către trupele înarmate ale statului ucrainean care au încercat să-i dea afară din mănăstire.

Călugărul Mihail Jar, cetăţean român, alături de alţi călugări, şi ei români, au protestat împotriva regimului totalitar instaurat de Volodimir Zelenski, care îi supune de ani de zile la epurare etnică şi religioasă, inclusiv prin atacuri violente, aceştia fiind bătuţi şi arestaţi sistematic.

Este de notorietatea internaţională cazul ÎPS Mitropolitul Longhin de la Cernăuţi care este trimis în judecată, hărţuit, ameninţat, încătuşat pentru că îşi manifestă credinţa religioasă, foloseşte limba română la slujbele religioase şi refuză să renunţe la ortodoxie.

ÎPS Mitropolitul Longhin de la Cernăuţi
ÎPS Mitropolitul Longhin de la Cernăuţi

Cum puteţi demara un asemenea proces de aderare la UE în condiţiile în care Ucraina nu respectă drepturi elementare ale minorităţilor şi credincioşilor şi atacă în mod oficial libertatea religioasă, interzicând slujbele religioase în limba română şi prigonind preoţii şi credincioşii români din Ucraina?

Veți construi o Uniune Europeană specială pentru Ucraina, unde poate fi interzisă religia, iar slujitorii Bisericii pot fi arestați și condamnați la închisoare pentru credința lor? O Uniune Europeană aparte, în care minoritățile să fie interzise, iar vorbirea propriei limbi să devină infracțiune?

În Articolul 22 al CARTEI DREPTURILOR FUNDAMENTALE A UNIUNII EUROPENE este precizat, cu privire la Diversitatea culturală, religioasă și lingvistică, faptul că ”Uniunea respectă diversitatea culturală, religioasă și lingvistică”. Unde respectă Ucraina aceste drepturi și în ce temei i-ați acordat statutul de candidat și recomandați începerea negocierilor de aderare la UE?

Vă solicit, de aceea, anularea statutului de candidat al Ucrainei la UE până când își va adapta legislația și va respecta drepturile minorităților etnice, va permite învățământul în limba maternă și va acorda libertate religioasă deplină.

În caz contrar, românii nu vor accepta aderarea Ucrainei la Uniunea Europeană, iar eu, în calitate de senator al României, precum și partidul S.O.S. România pe care îl conduc, ne vom împotrivi acestui demers prin toate mijloacele legale, instituționale și parlamentare”, spune președintele S.O.S România.

Recent, Comisia Europeană a recomandat miercuri începerea negocierilor de aderare la UE cu Ucraina, Republica Moldova şi Bosnia-Herţegovina, precum şi acordarea statutului de ţară candidată Georgiei.

În cazul Ucrainei, Comisia recomandă ca negocierile să fie începute odată ce Kiev îndeplineşte condiţiile rămase privind combaterea corupţiei şi întărirea standardelor de protecţie a minorităţilor. În cazul Republicii Moldova, aceste condiţii se referă la combaterea corupţiei şi ameliorarea reglementărilor financiare.

În ceea ce priveşte Ucraina, „decizia de acordare a statutului de candidat la UE a creat o puternică dinamică de reformă, în ciuda războiului în desfăşurare, cu un sprijin puternic din partea populaţiei ucrainene. Guvernul şi parlamentul ucrainean au dat dovadă de hotărâre, înregistrând progrese substanţiale în ceea ce priveşte îndeplinirea celor 7 etape prevăzute în avizul Comisiei Europene privind cererea de aderare a Ucrainei la UE.

Ucraina a instituit un sistem transparent de preselecţie pentru judecătorii Curţii Constituţionale şi a reformat organismele de guvernanţă judiciară. Ea şi-a continuat şi dezvoltat anchetele şi condamnările pentru corupţie la nivel înalt şi şi-a consolidat cadrul instituţional.

Ucraina a luat măsuri pozitive în cadrul unui efort mai amplu şi sistemic de combatere a influenţei oligarhilor. De asemenea, ţara şi-a demonstrat capacitatea de a înregistra progrese în ceea ce priveşte alinierea la acquis-ul UE, chiar şi pe timp de război” – menţionează comunicatul Comisiei.