Proiect exploziv în Parlament: deținerea de droguri pentru consum propriu nu ar mai fi infracțiune. Amendă de maximum 3.000 de lei

Un proiect de lege care ar putea schimba radical politica antidrog din România a fost depus la Senat. Senatoarea Victoria Stoiciu propune dezincriminarea deținerii de droguri pentru consum propriu, fapta urmând să fie sancționată contravențional, cu amendă, și nu penal. Inițiativa este susținută și de senatorii Cristian Ghinea, de la USR, și Daniel Fenechiu, de la PNL.

Dacă legea va fi adoptată, persoanele depistate cu droguri destinate consumului propriu nu vor mai risca pedeapsa cu închisoarea pentru simpla deținere. În schimb, acestea ar urma să primească o amendă cuprinsă între 1.000 și 3.000 de lei.

”Am depus un proiect de lege care dezincriminează deținerea de droguri pentru consum propriu.Inițiativa e susținută și de colegii mei senatori Cristian Ghinea și Daniel Fenechiu, cărora le mulțumesc.

Pe scurt: dacă proiectul trece, deținerea de droguri pentru consum propriu nu se va mai pedepsi cu închisoarea, ca astăzi, ci cu amendă contravențională.

De ce? Pentru că, ani la rând, România a dus o politică greșită și falimentară: a transformat lupta împotriva drogurilor în lupta cu consumatorii. În loc să mergem după marii traficanți, ne-am luptat cu puștiul prins cu un joint sau cu două pastile în parc ori la un festival.

Cifrele sunt strigătoare la cer. Peste 77% din dosarele DIICOT — structura creată ca să combată crima organizată — sunt dosare de droguri, iar aproximativ 80% dintre persoanele cercetate sunt simpli consumatori. Peste 80% dintre aceste dosare vizează cantități mai mici de 5 grame, media capturii fiind de aproximativ 1 gram. Și, în timp ce numărul consumatorilor condamnați a explodat (de aproape 7 ori într-un deceniu), condamnările pentru trafic au rămas aproape pe loc.

E o politică falimentară pentru că nu a dus la scăderea consumului — dimpotrivă, consumul a crescut, iar traficul a înflorit. În schimb, consumatori — mulți dintre ei adolescenți sau tineri la început de drum, care au nevoie de sprijin medical, nu de pedepse — s-au trezit cu dosare penale care îi nenorocesc pe viață.

Resursele unui stat nu sunt nelimitate. Ele sunt finite și trebuie să fie direcționate acolo unde este necesar – spre combaterea marelui trafic și asistență medical pentru consumatori. Asta propune proiectul nostru de lege : procurorii să se ocupe de trafic, iar banii din amenzi să meargă către programele de asistență a consumatorilor.

Raportul dintre sumele cheltuite de poliție pe acțiuni antidrog și cele cheltuite de stat pe programe de asistență a consumatorilor de droguri e de 51 :1 in favoarea represiunii : 51 de lei pentru pedeapsă. 1 leu pentru ajutor (2024).

În mandatul meu de la Cancelaria Prim-Ministrului m-am ocupat de reorganizarea vechii Agenții Antidrog și de scoaterea ei din subordinea Ministerului de Interne, în coordonarea Cancelariei și a Ministerului Sănătății.

A fost un prim pas spre trecerea de la o abordare punitivă la una medicală. Persoanele dependente de droguri nu sunt infractori, sunt pacienți !

Logic, pasul următor este dezincriminarea.Pentru că incriminarea deținerii pentru consum este unul dintre principalele motive pentru care adolescenții care consumă nu cer ajutor: le e frică. Este foarte probabil ca multe morți prin supradoză să se datoreze tocmai fricii de închisoare.

Știm cu toții că, odată ajuns la spital pentru o supradoză, următorul pas e să dea nas în nas cu poliția și să fie luat la întrebări.

Și, în final, o precizare pentru cei care se vor ambala și vor începe să strige că „vrem să legalizăm drogurile”: nu legalizăm nimic. Deținerea pentru consum rămâne ilegală — devine contravenție și se pedepsește cu amendă. Iar traficul rămâne trafic, cu exact aceleași pedepse, fără nicio schimbare de încadrare. Dezinciriminarea nu e legalizare.

Nu crește consumul. Dezincriminarea salvează vieți. Întinde o mână de ajutor celor care au nevoie. Și ne permite să luptăm cu adevărata problemă – marele trafic”, arată Victoria Stoiciu.

Substanțele halucinogene rămân ilegale, traficul rămâne infracțiune

Inițiatorii subliniază că proiectul nu legalizează drogurile. Substanțele interzise rămân ilegale, iar traficul de  continuă să fie infracțiune și să fie sancționat penal.

Schimbarea privește strict deținerea pentru consum propriu, pe care inițiatorii vor să o scoată din sfera penală.

Victoria Stoiciu vrea ca cei care consumă droguri să scape de pușcărie
Victoria Stoiciu vrea ca cei care consumă droguri să scape de pușcărie
Argumentul: DIICOT este sufocat de dosarele consumatorilor

În expunerea de motive sunt prezentate cifre prin care inițiatorii încearcă să demonstreze că actuala politică de combatere a a cestui flagel a României și-ar fi îndreptat resursele în special împotriva consumatorilor, în loc să se concentreze asupra rețelelor de trafic.

Potrivit datelor invocate în proiect, dosarele privind drogurile ar reprezenta 77,51% din activitatea DIICOT, iar aproximativ 80% dintre persoanele cercetate penal ar fi consumatori.

Drogurile domină activitatea structurii de combatere
Domină activitatea structurii de combatere

Inițiatorii arată că, între 2016 și 2025, numărul persoanelor condamnate definitiv pentru deținerea de droguri pentru consum propriu a crescut de la 78 la 520.

În același interval, condamnările pentru trafic de droguri au crescut de la 672 la 873.

Consumul de droguri a crescu galopant în România
Consumul a crescu galopant în România-FOTO-Victoria Stoiciu

Stoiciu: „Am umplut dosarele procurorilor cu tineri prinși cu un gram”

Victoria Stoiciu susține că politica aplicată până acum nu a dus la reducerea consumului și că resursele statului ar trebui concentrate asupra traficanților.

„Ani la rând, România a transformat lupta împotriva drogurilor în lupta cu consumatorii”, afirmă senatoarea, care susține că statul a ajuns să umple dosarele procurorilor cu tineri prinși cu cantități mici de droguri, în timp ce combaterea marilor rețele de trafic nu a înregistrat rezultate comparabile.

Un alt argument este cel financiar. Conform datelor prezentate de inițiatori, în 2024, pentru fiecare leu alocat prevenirii și asistenței consumatorilor, aproximativ 51 de lei ar fi fost cheltuiți pentru componenta polițienească.

De la pedeapsă penală la abordare medicală, pentru consumatorii de droguri

Proiectul urmărește trecerea de la o abordare predominant punitivă la una axată pe sănătate și asistență pentru consumatori.

Victoria Stoiciu susține că dezincriminarea consumatorului nu trebuie confundată cu legalizarea drogurilor. Traficanții ar urma să fie cercetați și pedepsiți în continuare potrivit legislației penale.

Inițiatorii afirmă că modele similare sunt aplicate în peste 50 de jurisdicții și invocă recomandări internaționale care pun accent pe tratarea consumului problematic de droguri inclusiv ca problemă de sănătate publică.

Proiectul trebuie să treacă însă prin procedura parlamentară, iar forma sa poate fi modificată înainte de votul final.