Criza politică! AUR ajunge la 40% și se distanțează de toate partidele. PSD și PNL, la mare distanță

Un nou sondaj realizat de IRES la comanda PSD arată o schimbare majoră în preferințele electorale ale românilor, care vor vota masiv AUR.

Dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri parlamentare, AUR ar obține 40% din voturile exprimate, aproape dublu față de PSD și cu peste două ori mai mult decât PNL.

Potrivit cercetării sociologice, clasamentul partidelor ar fi următorul:

• AUR – 40%
• PSD – 21%
• PNL – 17%
• USR – 10%
• UDMR – 3%
• SENS – 2%
• SOS România – 2%
• POT – 1%

Românii împart vina pentru criza politică

Sondajul relevă și o nemulțumire profundă față de întreaga clasă politică. Nu mai puțin de 36% dintre respondenți consideră că toate partidele sunt responsabile pentru situația politică actuală din România. Alte procente importante indică faptul că o parte dintre respondenți atribuie vina unor formațiuni sau lideri politici în mod individual, însă percepția dominantă este că responsabilitatea este împărțită.

AUR își consolidează poziția de lider

Rezultatele sondajului confirmă tendința de creștere a AUR în intenția de vot. Cu un scor de 40%, formațiunea condusă de George Simion se află la 19 puncte procentuale în fața PSD și la 23 de puncte peste PNL, ceea ce o plasează într-o poziție dominantă în eventualitatea unor alegeri parlamentare anticipate.

În același timp, PSD rămâne principala forță dintre partidele tradiționale, în timp ce PNL și USR completează clasamentul. UDMR, SENS, SOS România și POT se situează la niveluri reduse ale intenției de vot.

Sondaj realizat la comanda PSD

Cercetarea a fost realizată de IRES, la comanda PSD, pe un eșantion reprezentativ la nivel național. Rezultatele oferă o imagine asupra opțiunilor electorale din această perioadă, fără a reprezenta un rezultat electoral propriu-zis.

Sondajul IRES descrie o criză care depășește actualul conflict dintre partide. Datele sugerează că actuala criză depășește dimensiuneaguvernamentală și poate fi interpretată ca o criză de legitimitate,reprezentare și performanță economică.

80% dintre respondenți cred căRomânia merge într-o direcție greșită, 92% consideră situația politicăinstabilă, tot 92% afirmă explicit că România traversează o crizăpolitică.

Această percepție nu aparține unui singur segment electoral; criza esterecunoscută de 95% dintre alegătorii AUR, 91% dintre alegătorii PNL și 88% dintre alegătorii PSD. Diferențele sunt mici în raport cu amploarea consensului.

România are, așadar, un consens asupra diagnosticului, dar nu are unconsens asupra soluției; putem numi această stare „consens negativ”.

Oamenii sunt de acord că sistemul funcționează prost, dar nu se reunescîn jurul unei alternative politice majoritare.Criza este generală, dar vinovăția este fragmentată

Cea mai importantă informație privind responsabilitatea este faptul că 36% indică„toate partidele”. Premierul Ilie Bolojan este considerat principalul responsabil de16%, PSD de 14%, președintele de 14%, iar Guvernul de 13%. Dacă reunim responsabilitatea atribuită premierului și Guvernului, executivul actual concentrează aproximativ 29% dintre răspunsuri.

Președintele nu rămâne în afara crizei: menționat de 14% dintre respondenți, el este perceput ca actor implicat înblocaj, nu ca arbitru exterior acestuia.

Dar analizele sociodemografice arată ceva șimai important: responsabilitatea este colectivă în percepția populației generale, dar devine partizană în interiorul electoratului fiecărui partid. 52% dintre alegătorii PNL consideră PSD principalul responsabil, în schimb, 42% dintre alegătorii PSD îl indică pe Ilie Bolojan. Alegătorii AUR distribuie vina între președinte, 30%,premier, 16%, și Guvern, 15%.

Avem aceeași criză, dar trei explicații diferite ale ei, fiecare electorat își protejeazăpartidul și transferă responsabilitatea către adversar. Această situație facenegocierea politică mai dificilă, deoarece orice compromis poate fi interpretat depropriul electorat ca o cedare în fața celui considerat vinovat.

Cea mai severă formă de delegitimare apare în rândul nehotărâților și al celor carenu declară o opțiune de vot. 60% dintre aceștia consideră că toate partidele suntresponsabile. Aici se află nucleul retragerii politice: nu este un electorat care a ales2deja o alternativă, este un electorat care și-a pierdut justificarea de a mai alegeîntre partidele existente.

Criza are o puternică structură socială

Crosstaburile arată că România nu este împărțită atât de mult regional, cât social,educațional și politic. În rândul persoanelor cu studii superioare, numai 6% îl consideră pe Ilie Bolojan principalul responsabil, în timp ce 31% indică PSD. În rândul celor cu educație redusă, raportul se inversează. 25% îl indică pe Bolojan și numai 5% PSD.

Aceeași polarizare apare atunci când respondenții sunt întrebați dacă Ilie Bolojan artrebui să rămână premier. La nivel național, 66% spun „nu” și 32% spun „da”.

Dar susținerea ajunge la 61% în rândul persoanelor cu studii superioare și scade la 19%în rândul celor cu educație redusă. Bolojan este susținut de 39% în mediul urban,dar numai de 25% în mediul rural.

El păstrează o bază puternică în electoratul PNL, unde 86% doresc continuarea mandatului său, în afara acestei baze, respingerea este însă dominantă. Numai 9% dintre alegătorii AUR și 16% dintre alegătorii PSD îl mai doresc premier.

Datele sugerează că principala provocare pentru premierul Ilie Bolojan nu este pierderea nucleului liberal, ci izolarea socială a acestui nucleu.

Susținerea lui IlieBolojan este concentrată într-un profil social și politic relativ bine definit și este mairedusă în restul populației.

În comparația directă privind gestionarea situației politice, Sorin Grindeanu obține 41%, iar Ilie Bolojan 38%.

Grindeanu conduce în rândul femeilor, persoanelor de peste 65 de ani, respondenților cu educație redusă și populației rurale. Bolojan conduceîntre tineri, bărbați, persoane cu studii superioare și populația urbană. Rezultatulsurprinzător apare în electoratul AUR.

53% dintre alegătorii AUR consideră că Grindeanu gestionează mai bine situația, față de numai 18% care îl preferă pe Bolojan.

El arată existența unei compatibilități sociologice și a unei proximități deașteptări. O parte a electoratului AUR reacționează mai favorabil la un profil perceput ca social, negociator și mai puțin asociat austerității.Apare însă o problemă pentru PSD.

Grindeanu obține 41% în comparația deleadership, în timp ce PSD are 21% în intenția de vot. Legitimitatea personală estemai mare decât legitimitatea organizațională: partidul nu reușește încă sătransforme avantajul liderului într-o extindere electorală.

AUR este principalul beneficiar al crizei, dar nu reprezintă încă o alternativă hegemonică AUR ajunge la 40% dintre respondenții care declară o opțiune de vot. PSD are 21%,PNL 17%, iar USR 10%.

AUR beneficiază de trei mecanisme de percepție. Nu esteasociat direct cu guvernarea, numai 2% îl indică drept principal responsabil pentru blocaj.

Electoratul său resimte cea mai mare vulnerabilitate economică, 59% dintre alegătorii AUR își apreciază nivelul de trai ca slab, 48% spun că se descurcă greu în fiecare lună, iar 55% declară că veniturile lor au scăzut.

AUR mai beneficiază deorientarea electoratului său către o ruptură politică, 89% dintre alegătorii partidului consideră alegerile anticipate o soluție pentru criză.

Totuși, un scor de 40% nu înseamnă hegemonie, AUR este cea mai mare forță politică din sondaj, dar nu reprezintă singur majoritatea societății. România are un partid dominant în zona protestului, fără să aibă încă o alternativă majoritară de guvernare.

Criza politică are un fundament economic75% dintre respondenți cred că economia țării s-a înrăutățit în ultimele 12 luni. 45% spun că veniturile lor sunt mai mici decât la începutul anului 2025, numai 16% declară venituri mai mari.

La prima vedere, 59% își evaluează nivelul de trai drept bun sau satisfăcător, dar întrebările mai concrete descriu însă o situație mai fragilă.26% spun că banii le ajung numai pentru strictul necesar, iar 32% se descurcă greu înfiecare lună. În total, 58% dintre familii se află într-o zonă de vulnerabilitate sau insecuritate financiară.

Această diferență arată că oamenii s-au adaptat la dificultăți, dar nu mai auîncredere în direcția economiei. Criza nu este produsă doar de nivelul actual alveniturilor, ci este alimentată de sentimentul declinului și de teama că situația vacontinua să se înrăutățească.

Prioritățile pentru viitorul guvern confirmă această interpretare.

25% cer relansarea economiei, 21% creșterea salariilor și pensiilor, 13% reducerea taxelor, iar 11% protejarea locurilor de muncă.

Aproximativ 71% aleg o prioritate economică sausocială, numai 11% indică stabilitatea politică.

Oamenii nu cer stabilitate de dragul stabilității, ei cer un guvern care să producărezultate economice și sociale. Rezultatele sugerează că simpla reducere a conflictului politic ar putea să nu fie suficientă în absența unor rezultate economice resimțite de populație.Paradoxul anticipatelor: alegeri noi, același blocaj

Alegerile anticipate sunt percepute ca un buton de resetare, 64% consideră căalegerile parlamentare anticipate ar reprezenta o soluție pentru ieșirea din criză.

Susținerea depășește jumătate din electorat chiar și în interiorul PSD și PNL. Ea estemai ridicată în mediul rural, în rândul persoanelor cu copii și în grupurile cu educație redusă sau medie. Acest procent nu exprimă neapărat o preferință constituțională, el exprimă dorința unei întreruperi a actualei formule politice.

Susținerea ridicată pentru alegerile anticipate trebuie interpretată mai ales ca ocerere de resetare politică, ea nu demonstrează însă că un nou scrutin ar produce automat o majoritate stabilă.

Rezultatele privind intenția de vot sugerează că AUR ar obține 40% dintre voturile exprimate, PSD 21%, PNL 17%, iar USR 10%. În jurulacestor partide se conturează trei blocuri politice inegale: zona suveranistă, zonasocial-democrată și zona liberal-reformistă.

Niciunul nu dispune singur de resursele necesare formării unei majorități; alegerile ar putea modifica ierarhia partidelor, dar nu ar schimba decisiv arhitectura competiției:

AUR ar deveni cea mai mare forță parlamentară, fără să obțină automat o majoritate și fără să aibă un partener evident de guvernare.

PSD ar rămâne indispensabil construirii unei majorități alternative, în timp ce PNL și USR nu ar putea forma singure un pol guvernamental suficient de puternic.

În cazul menținerii izolării AUR, formarea guvernului ar necesita din nou o coaliție foarte largă între partide cu electorate, programe și interese diferite, aflate acum într-o adversitate greu de conciliat.

O asemenea formulă ar reproduce principala problemă a actualei guvernări: cooperarea instituțională dintre partide ale căror baze sociale se află la mare distanță și se consideră reciproc responsabile pentrucriză.

Analizele sociodemografice confirmă această incompatibilitate.

52% dintrealegătorii PNL consideră PSD principalul responsabil pentru blocaj, în sens invers,42% dintre alegătorii PSD îl indică pe Ilie Bolojan.

Electoratele celor două partidepot accepta aceeași coaliție din necesitate parlamentară, dar nu împărtășesc aceeași explicație a crizei și nici aceeași viziune asupra soluției.

Apare astfel paradoxul anticipatelor: cetățenii cer alegeri pentru a ieși din blocaj,dar raportul de forțe indicat de sondaj riscă să reproducă blocajul într-o formă șimai dificilă. Un nou scrutin ar putea acorda o legitimitate electorală mai clară partidelor, fără să creeze o majoritate politică și socială coerentă.

Anticipatele potînlocui distribuția mandatelor, dar nu pot elimina automat fragmentarea,incompatibilitatea dintre electorate și absența unei formule majoritare.

Fără orealiniere politică, o clarificare a raportării față de AUR sau apariția unui proiectcapabil să traverseze granițele celor trei blocuri, România riscă să organizeze alegeri noi pentru a ajunge la aceeași întrebare: cine poate guverna împreună și cu ce legitimitate?

Cei vulnerabili economic, baza socială a crizei politice

Sondajul descrie o societate în care vulnerabilitatea economică a devenit oexperiență majoritară. 32% dintre respondenți spun că se descurcă greu cu banii înfiecare lună.

Alți 26% declară că veniturile le ajung numai pentru strictul necesar.

Întotal, 58% dintre români se află într-o zonă de vulnerabilitate economică. Apare o aparentă contradicție. 59% își descriu nivelul de trai drept bun sau satisfăcător, dar 58% afirmă că trăiesc la limita necesarului sau întâmpină dificultăți lunare.

Cele două răspunsuri nu se exclud, ele indică o normalizare a vulnerabilității, oamenii s-au adaptat la constrângeri și ajung să considere satisfăcător un nivel detrai care nu le permite economii, siguranță sau protecție în fața unor cheltuieli neprevăzute.

Doar 5% reușesc să facă economii fără eforturi, 19% au bani pentru un traiconfortabil, iar 17% își acoperă cheltuielile curente. Restul populației trăiește sub presiunea permanentă a bugetului familiei. Această fragilitate este amplificată de dinamica veniturilor.

45% spun că veniturile lor sunt mai mici decât la începutulanului 2025. Numai 16% declară o creștere. În același timp, 75% consideră că economia României s-a înrăutățit în ultimele 12 luni.

Românii nu evaluează doar situația prezentă, ci observă o traiectorie descendentă.

Din punct de vedere politic, sentimentul deteriorării poate avea efecte mai puternice decât nivelul absolut al veniturilor, nemulțumirea apare atunci când oamenii simt că pierd controlul asupra propriei vieți și nu mai văd posibilitatea unei ameliorări, arată IRES.