România riscă să piardă 5 miliarde de euro din PNRR după votul PSD-AUR. Comisia Europeană analizează legea decarbonizării

România riscă blocarea unor granturi de aproximativ cinci miliarde de euro din Planul Național de Redresare și Reziliență, după ce Parlamentul a modificat Legea decarbonizării. Comisia Europeană a anunțat că va analiza noile prevederi și va stabili dacă acestea reprezintă revenirea asupra unei reforme deja îndeplinite și plătite.

Modificările au fost adoptate cu voturile PSD și AUR și prevăd că termocentralele pe cărbune nu pot fi închise înainte ca România să pună în funcțiune capacități energetice care să le înlocuiască.

Camera Deputaților, în calitate de for decizional, a adoptat legea cu 180 de voturi „pentru”, nouă voturi „împotrivă” și 27 de abțineri. Alți 80 de deputați nu au votat.

Actul normativ urmează să ajungă la președintele Nicușor Dan, care poate să îl promulge, să solicite reexaminarea în Parlament sau să sesizeze Curtea Constituțională.

Comisia Europeană avertizează asupra consecințelor financiare

Executivul european a confirmat că a luat act de modificările adoptate pe 5 august și că va evalua impactul acestora asupra reformei sectorului energetic.

Legea decarbonizării reprezintă una dintre reformele esențiale asumate de România prin PNRR. Intrarea sa în vigoare a stat la baza evaluării pozitive a Jalonului 114 și a permis țării noastre să primească bani europeni.

Comisia Europeană va verifica dacă noile prevederi pot fi considerate un regres față de reforma inițială. Bruxelles-ul le reamintește tuturor statelor membre că angajamentele incluse în planurile de redresare trebuie respectate integral, iar revenirea asupra unei reforme poate atrage sancțiuni financiare.

Modificările nu au intrat încă în vigoare, deoarece legea nu a fost promulgată de șeful statului.

Cinci miliarde de euro, puse în pericol

Ministrul interimar al Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, avertizează că forma adoptată de Parlament poate bloca cererile de plată numerele 5 și 6 din PNRR.

Cele două cereri includ granturi în valoare de aproximativ cinci miliarde de euro. Banii sunt destinați investițiilor în spitale, școli, infrastructură și modernizarea administrației publice.

Problema semnalată de autorități este legată de principiul ireversibilității reformelor. România a primit deja bani după ce Comisia Europeană a declarat îndeplinit Jalonul 114, referitor la legislația decarbonizării.

Modificarea ulterioară a regulilor poate fi interpretată drept anularea unei reforme deja validate și finanțate. În acest caz, Comisia ar putea aplica penalități, solicita returnarea unor bani și bloca procesarea viitoarelor cereri de plată.

„În acest moment, suntem deja cu un risc iminent ca cererile de plată 5 și 6 să fie blocate până la soluționarea reversibilității”, a avertizat Dragoș Pîslaru.

Ce au votat PSD și AUR

Amendamentul susținut de PSD și AUR stabilește că scoaterea din exploatare a capacităților de producere a energiei electrice pe bază de lignit și huilă poate avea loc numai după punerea în funcțiune a unor noi capacități cu emisii reduse de carbon.

Susținătorii modificării afirmă că România nu își poate permite să închidă termocentralele înainte de construirea unor surse care să asigure producția necesară de energie.

„Este normal să folosim toate capacitățile energetice disponibile, așa cum fac și vecinii noștri. Mergeți mai bine la Bruxelles și negociați cu Comisia”, a declarat deputatul PSD Claudiu Manta.

Liderul AUR, George Simion, a susținut, la rândul său, că România nu își poate permite închiderea capacităților existente fără alternative funcționale.

Guvernul susține că legea nu era necesară

Premierul interimar Ilie Bolojan a explicat că unele capacități energetice pe bază de cărbune oricum nu puteau fi închise la termenul stabilit, deoarece România nu are încă surse care să le înlocuiască.

Printre acestea se numără grupuri energetice de la Rovinari și Electrocentrale Craiova. Închiderea centralei de la Craiova ar putea afecta inclusiv furnizarea încălzirii în municipiu.

Guvernul era pregătit să mențină temporar aceste capacități și să își asume o penalitate negociată cu Bruxelles-ul. Executivul susține însă că modificarea întregii legislații produce un risc mult mai mare, deoarece afectează un jalon deja aprobat și plătit.

Nu există un risc imediat pentru alimentarea cu energie

Comisia Europeană afirmă că monitorizează situația sistemului energetic românesc împreună cu autoritățile naționale și cu Rețeaua Europeană a Operatorilor de Transport și de Sistem pentru Energie Electrică.

Potrivit Bruxelles-ului, în prezent nu există motive de îngrijorare imediată. Alimentarea cu energie electrică este stabilă, iar piața funcționează în condiții normale.

Comisia s-a declarat disponibilă pentru discuții cu autoritățile române și pentru identificarea unor soluții în cadrul legislației europene.

Nicușor Dan poate retrimite legea în Parlament

Președintele Nicușor Dan a avertizat că poate solicita reexaminarea legii pentru a evita pierderea fondurilor europene.

„Voi analiza cu maximă responsabilitate și voi uza de toate prerogativele constituționale, inclusiv de solicitarea de reexaminare, astfel încât România să poată depune cererile de plată rămase și să nu piardă miliarde de euro din PNRR”, a transmis șeful statului.

Președintele poate cere o singură dată Parlamentului reexaminarea actului normativ. Decizia sa devine esențială pentru evitarea blocării banilor europeni și redeschiderea negocierilor cu Executivul comunitar.