SONDAJ BOMBĂ la sfârșitul lui 2025. AUR scade vertiginos în preferințele românilor. Câte procente are PSD

Un sondaj de opinie realizat la nivel national indica o schimbare majora in preferintele electorale ale romanilor, in contextul apropierii alegerilor parlamentare. Potrivit datelor, AUR se afla pe primul loc in intentia de vot, cu un scor de aproximativ 35%, in timp ce PSD ocupa pozitia a doua, la o distanta de aproape 10 procente.

Rezultatele acestui sondaj arată că partidul AUR capitalizeaza masiv nemultumirile sociale si neincrederea populatiei in partidele traditionale, reusind sa se distanteze clar de competitori.

PSD rămâne principala forțî dintre partidele clasice, insa scorul obtinut indica o pierdere importanta de electorat fata de ciclurile electorale anterioare.

PNL se situeaza pe următoarea pozitie, cu un procent semnificativ mai mic, ceea ce confirma tendinta de fragmentare a scenei politice.

Sondajul contureaza un Parlament extrem de polarizat, in care niciun partid nu pare capabil sa obtina singur o majoritate confortabila. Aceasta configuratie deschide scenarii complicate privind formarea viitoarelor aliante politice si stabilitatea guvernamentala dupa alegeri.

Pe langa intentia de vot, cercetarea analizeaza si nivelul de incredere in personalitatile politice. Datele arata ca increderea publica ramane scazuta pentru majoritatea liderilor, semn ca electoratul este tot mai sceptic fata de clasa politica. Exista diferente notabile intre perceptia asupra liderilor partidelor aflate la guvernare si cei din opozitie, insa niciun nume nu reuseste sa coaguleze o sustinere majoritara clara.

Analistii considera ca acest climat este alimentat de crizele succesive din ultimii ani, de dificultatile economice, de inflatie si de scandalurile politice repetate. In acest context, votul de protest si orientarea catre partide percepute ca fiind anti-sistem devin tot mai vizibile.

Daca aceste tendinte se vor mentine pana la scrutin, viitorul Parlament ar putea fi unul dintre cele mai fragmentate din ultimii ani, cu negocieri dificile si o presiune crescuta asupra partidelor de a livra rapid rezultate concrete pentru electorat.

Încrederea în personalităţi politice

Încrederea în liderii politici analizaţi este, în ansamblu, scăzută, niciuna dintre personalităţi neîntrunind o majoritate clară de evaluări pozitive.

Călin Georgescu este creditat cu multă sau foarte multă încredere de 40% dintre respondenţi, însă 54% declară că au puţină sau foarte puţină încredere în acesta. George Simion întruneşte 37% încredere multă sau foarte multă, faţă de 58% evaluări negative, iar Nicuşor Dan obţine 35% încredere pozitivă şi 60% negativă.

Ilie Bolojan şi Sorin Grindeanu se confruntă cu niveluri ridicate de neîncredere, 71%, respectiv 70%, în timp ce doar un sfert dintre respondenţi declară că au multă sau foarte multă încredere în ei. Diana Şoşoacă înregistrează cel mai ridicat nivel de respingere, cu 80% evaluări negative şi doar 16% pozitive.

În acelaşi timp, pentru Ciprian Ciucu, Dominic Fritz şi Anamaria Gavrilă se remarcă un nivel semnificativ de necunoaştere publică, de până la 22%, ceea ce indică o vizibilitate încă limitată la nivel naţional. Per ansamblu, datele reflectă un deficit de lideri politici percepuţi ca fiind credibili şi capabili să coaguleze încrederea majorităţii populaţiei.