Actorul și cântărețul Tudor Chirilă, pozționat constant anti-PSD, a publica pe Facebook un text explicativ privind intențiile coaliției de guvernământ în legătură cu ordonanța lui Tudorel Toader.
”Din ciclul Mărșăviile infractorilor ca să scape de pușcărie.
Încerc și eu să explic care e treaba cu completurile de 5 judecători și decizia CCR că sunt nelegale și unde vor infractorii politicieni să ajungă de fapt. Nu de alta, dar cred că oamenii nu se mai indignează pentru că într-o mare de știri false au ajuns să fie complet debusolați.
Curtea supremă judecă demnitarii în complet de primă instanță cu 3 judecători și în complet de apel cu 5 judecători. Până în 2014, din completele de 5 făceau parte (vice)președintele instanței supreme și 4 judecători trași la sorți.
CCR spune că din 2014, când au intrat noile coduri penale în vigoare, ar fi trebuit să fie trași la sorți toți 5 judecători. Astfel toate completurile au fost nelegal constituite.
Calea de îndreptare a hotărârii date de un C5 nelegal este contestația în anulare. Contestatia în anulare este o cale de atac a unei hotarari definitive, dar numai pe chestiuni de procedura.
Însă Codul de procedură penală permite formularea acestui atac prin contestația în anulare numai pentru ultimele 30 zile de la primirea hotărârii motivate. Adică în cazul de față doar pentru procesele care nu au primit hotărâri definitive motivate până la pronunțarea deciziei CCR care zice că completurile nu s-au constituit legal.
Acum, ce vrea Toader să facă? Vrea să extindă dreptul la contestația în anulare și pentru cei cu hotărâri anterioare ultimelor 30 de zile. El va propune un OUG care să permită această cale de atac contra tuturor hotărârilor date de C5 din 2014 încoace – aici vor intra Dragnea, Mitrea, Șova, Dobrițoiu, Neacșu, Sâmpetru și încă câțiva zeci de parlamentari, miniștri, generali, magistrați. În forma actuală fără OUG de contestația în anulare ar beneficia doar Udrea și Bica.
Dar, potrivit Constituției, o lege se aplică numai pentru viitor. Aplicare OUG pentru trecut nu e permisă. În nicio țară din lume nu e permisă reluarea unor procese soluționate definitiv pe motive de procedură, ci numai pe motive de fond. Ce e hotărât definitiv nu mai poate fi răsturnat! Hotărârea definitivă e ca o lege.
Dacă legiuitorul/guvernul dă o lege/ordonanță să se reia un proces înseamnă un amestec al legislativului/guvernului în justiție, precum și aruncarea unei anateme asupra profesionalismului judecătorilor.
Chiar dacă șansele ca un condamnat definitiv să fie din nou condamnat la un alt complet de 5 sunt mari, miza infractorilor nu este achitarea în procese, ci reluarea acestora și tergiversarea lor până la PRESCRIEREA FAPTELOR pentru ca dosarele să se închidă fără VERDICT”, scrie Tudor Chirilă.
