Redefinirea abuzului în serviciu și a grupului infracțional organizat este neconstituțională. Acesatea este doar una din aspectele care fac obiectul unei sesizări pe care Parchetul General a trimis-o la Inalta Curte de Casație și Justiție. În esență, plângerea Parchetului General face referire la toate articolele proiectului de modificare a Codului Penal care încalcă Constituția.
„Având în vedere modul în care au fost adoptate o serie de modificări ale Codului penal și Codului de procedură penală, fără a fi luate în considerare observațiile și propunerile formulate de către Consiliul Superior al Magistraturii și asociațiile profesionale ale judecătorilor și procurorilor, fără a exista o consultare și o colaborare reală cu instituțiile judiciare învestite cu aplicarea legislației penale, analiza realizată în cadrul Ministerului Public a fost înaintată subiecților cu drept de sesizare a Curții Constituționale”, isi explică procurorii demersul.
Referitor la reducerea termenului de prescripție a răspunderii penale, parchetul dă exemplu efectele pe care le-ar putea avea in cazul infractiunilor contra persoanei, menționând că nu este de natură să asigure un just echilibru între drepturile persoanelor inculpate pentru săvârșirea acestui tip de infracțiuni și drepturile persoanelor prejudiciate prin comiterea lor, nerăspunzând nici interesului general de sancționare a infracțiunilor contra persoanei.
Prevederea ar urma să îngreuneze sau să împiedice anchetele complexe, fiind favorizați făpturitorii, mai precizează procurorii.
In ceea ce priveste traficul de influență, parchetul precizeaza ca „modificarea operată prin introducerea condiției ca promisiunea să fie urmată de intervenția la funcționarul public, contravine obligațiilor asumate prin ratificarea Convenției penale privind corupția a Consiliului Europei referitoare la incriminarea traficului de influență”, mentionand ca „legiuitorul încalcă obligația de a transpune acest articol în dreptul intern”.
Modificarea referitoare la abuzul in serviciu „încalcă dispozițiile Convenției Națiunilor Unite împotriva corupției adoptată la New York la 31 octombrie 2003, și, prin aceasta, dispoziția înscrisă în articolul 11 din Constituția României”.
„Concret, funcționarul public, este apărat de răspunderea penală dacă prin neîndeplinirea sau îndeplinirea prin încălcarea atribuțiilor reglementate în mod expres de lege, ordonanțe de urgente sau ordonanțe de guvern asigură un folosul material necuvenit pentru alte rude apropiate (nepoți, veri etc), concubini, prieteni sau persoane cu care au stabilit diverse înțelegeri sau parteneriate. Modificările propuse, care elimină pedeapsa complementară a interzicerii exercitării dreptului de a ocupa o funcție publică, creează premisele ca funcționarul care a săvârșit o faptă de abuz în serviciu să-și poată desfășura în continuare activitatea în funcția publică, chiar dacă și-a exercitat în mod necinstit și incorect atribuțiile de serviciu ce-i reveneau. Eliminarea pedepsei complementare a interzicerii ocupării unei funcții publice, în raport cu alte infracțiuni la care aceasta este prevăzută, este contrară principiului conform căruia situații similare trebuie să primească rezolvări legale similare. Prin aceasta legea capătă un caracter aleatoriu și nu rațional, coerent. Instituirea de norme în mod nerațional, prin selectarea de către legiuitor în mod aleatoriu dintre conduitele periculoase a celor pe care le incriminează, nu corespunde exigențelor legiferării în cadrul statului de drept, contravenind astfel dispoziției consacrate de art. 1 alin 3 din Constituție”, explica procurorii.
In ceea ce priveste redefinirea grupului infractional organizat, Parchetul arata ca „modificarea introdusă conduce la dezincriminarea parțială a asocierii în vederea săvârșirii de infracțiuni în lipsa scopului urmărit și în lipsa unor infracțiuni grave, or dacă asemenea fapte nu sunt sancționate, respectiv nu sunt descurajate prin mijloacele dreptului penal, are loc încălcarea valorilor fundamentale, ocrotite de codul penal, printre care statul de drept, apărarea ordinii publice, a drepturilor şi libertăților cetățenilor”.
