În 1989 Muzeul de Artă a fost ”atacat” cu napalm pentru a șterge urmele. Au dispărut tablouri de mare valoare
Justiție Politic Social Ultima Ora

JAF. În 1989 Muzeul de Artă a fost ”atacat” cu napalm pentru a șterge urmele. Au dispărut tablouri de mare valoare

Nici astăzi nu se cunoaște cu exactitate numărul tablourilor distruse la Palatul Regal, actualul Muzeu Național de Artă al României, de incendiul declanșat în timpul evenimentelor din decembrie 1989. Se crede că au fost în jur de 40. Interesant este că incendiul a fost deosebit de puternic, adică a topit şi metalul, doar în sala cu lucrările cele mai valoroase.

În 1989 Muzeul de Artă a fost ”atacat” cu napalm pentru a șterge urmele. Au dispărut tablouri de mare valoare

Cert este că sinistrul a pornit dintr-o cameră lipită de laboratorul de restaurare pictură în ulei, unde erau depozitate circa 40 de lucrări. Laboratorul, situat pe latura dreaptă a palatului dinspre strada Știrbei Vodă, a ars parțial, obiectele întâlnite de flăcări topindu-se pur și simplu. Iar camera cu tablouri așezate pe rasteluri era scrum. Potrivit angajaților de atunci, distrugerile au fost cauzate de proiectile cu napalm, asta și din cauza violenței focului. „Nu se mai înțelegea nimic din superba pendulă din laborator, iar o masă imensă din lemn masiv, acoperită cu o placă de marmură s-a topit fix pe jumătate, partea care a fost suspusă unui foc intens, dar de scurtă durată. Bisturiul folosit de noi era topit, dulapul la fel. Însă rețineți că numai obiectele care se aflau lipite de peretele camerei care depozita tablourile era ars și mobila sprijinită de el. Restul era intact, de aceea cred că s-a folosit, punctual, de către cineva care avea informaţii despre obiectele din acel laborator, napalm sau o substanţă care a provocat un incendiu deosebit de violent“, ne-a spus Simona Popescu, fost restaurator al muzeului.

Sinistrul incendiu a fost descoperit de muzeografi a doua zi, pe 23 decembrie ’89, chemați de urgență de fostul director, Alexandru Cebuc. Foștii angajați își amintesc că: „Era plin de soldați, unii dintre ei încercând să mute din lucrările de artă afectate de gloanțe sau de arsuri. Însă în depozit, unde existau lucrări importante nu am mai găsit nimic, decât cenușă, un munte de cenușă. Singurele lucrări care au fost apoi restaurate se aflau în atelier“, își amintește şirestauratorul Ioan Popa.

„Nu avem plângere că le-a dispărut la Revoluție tablouri”

JAF. În 1989 Muzeul de Artă a fost ”atacat” cu napalm pentru a șterge urmele. Au dispărut tablouri de mare valoare 1 JAF. În 1989 Muzeul de Artă a fost ”atacat” cu napalm pentru a șterge urmele. Au dispărut tablouri de mare valoare 2 JAF. În 1989 Muzeul de Artă a fost ”atacat” cu napalm pentru a șterge urmele. Au dispărut tablouri de mare valoare 3

În centrul Palatului Regal, pe unde este acum intrarea principală în muzeu, se afla Consiliul de Miniștri, care ocupa cam o jumătate din clădire. Imaginile cunoscute de public, cu muzeul ars, sunt realizate în special în zona centrală a clădirii, iar acolo nu erau obiecte de valoare. Din Galeria de Artă Universală a Muzeului Național de Artă lucrările atinse de gloanțe au fost recuperate, însă nu cele din sala arsă de lângă atelierul de restaurare. Erau lucrări de Samuel Mützner, Iosif Iser, Nicolae Grigorescu, dar și artă străină, cum ar fi Cranach sau un Rafael și celebrul său tablou cu Madonna Nerucci despre care se spune că ar fi ars sau a dispărut în incendiu.

Dubiile sunt legate de poveștiile care au apărut după Revoluție, speculându-se că de fapt focul ar fi fost pus special pentru a se sustrage tabloul sau că în zona incendiată mișunau securiști, oricum, oameni în civil, care ar fi căutat pictura lui Rafael. În urmă cu câțiva ani, generalul Dan Voinea afirma într-un interviu că, la repezeală, tablourile au fost mutate și depuse la subsolul clădirii și că: „Nu avem o plângere de la administrația Muzeului de Artă al României că le-a dispărut la Revoluție tablouri sau că au fost distruse“.

În 1989 Muzeul de Artă a fost ”atacat” cu napalm pentru a șterge urmele. Au dispărut tablouri de mare valoare

Nu s-a lămurit nici până astăzi dacă, de pildă, un autoportret mare al lui Aman, de circa 1/1,8 m a fost distrus sau a fost furat. „Nu s-a mai găsit niciodată“, ne explică restauratorul Ioan Popa, care în anii următori s-a deplasat în Italia cu tablouri ce au fost restaurate. Experții muzeului tind să creadă că lucrarea lui Aman mai degrabă a dispărut, decât să fi fost distrusă în incendiu. Majoritatea lucrărilor salvate și restaurate, aparțineau Galeriei de Artă Națională și au fost „vindecate“ în Italia, în SUA și în Olanda. Fiecare lucrare a fost însoțită de specialiști români, care au răspuns de obiecte.

În Olanda au fost restaurate patru tablouri, printre care un Van Hamessen, un Rembrandt sau un Van Eyckcare.

Spre deosebire de responsabilitățile asumate de experți, Ministerul Culturii post decembrist încerca să se spele pe mâini, își amintește tot Ioan Popa. „Îmi cereau să semnez un act în care se specifica că lucrările incendiate au fost distruse din vina directorilor de atunci. Evident că nu am semnat așa ceva“, spune ferm Popa. De altfel, nici în ziua de astăzi nu se știe să existe vreun raport sau vreun act prin care să se arate exact ce lucrări aflate în muzeu sau în depozitul atelierului de restaurare au dispărut sau au ars.

Abia după 17 ani, în 2007, lucrările restaurate au revenit la muzeu și au fost expuse în Galeria de Artă Europeană.

Voi ce părere aveți? Așteptăm comentariile voastre mai jos.