În tinereţe, Adolf Hitler a vrut să devină pictor, dar a fost respins, de două ori, la examenul pentru Şcoala de Artă din Viena. Dacă ar fi fost admis, soarta lumii ar fi fost acum alta. Totul a depins de o chichiţă didacticistă a profesorilor de arte frumoase de la vremea respectivă.
La sfarsitul anilor ’30, Furerul Adolf Hitler a luat decizia de a confisca mii de tablouri din muzeele germane pe motiv că înfăţişau o arta „degenerată” moderna.
Nu mai puţin de 16.000 de opere de arta au fost confiscate de liderul nazist pentru că nu îi placeau deloc tablourile acelor pictori.
Hitler ura atât de mult arta modernă încât, în 1937, a organizat chiar o expoziţie cu tablourile confiscate din întreaga Germanie, astfel încât să dea un exemplu negative populaţiei. Au fost prezentate 650 de opere denumite de nazişti „monstruozităţi ale nebuniei”.
Scopul lor era de a-i face de râs pe artişti şi de a-i convinge pe germani ca arta modernă era o perversiune creată de minţile bolnave. Expoziţia de la Munchen a atras însă nu mai putin de doua milioane de vizitatori, ea fiind dusa in decurs de trei ani de zile in mai multe orase de pe teritoriul tarii. Mai mult, aceasta a fost una dintre cele mai de succes expozitii din istoria Germaniei.
În spatele deciziei lui Hitler a fost faptul că dictatorul însuşi era un artist ratat care a încercat să facă studii de artă plastică fără a reuşi.
Primele lucrări ale artistului-dictator, înfăţişând scene liniştite de la ţara au fost gasite în Essen, Germania, în anul 1945 de catre sergentul major de companie Willie J. McKenna. El le-a vândut unui anonim, care le-a ţinut ascunse decenii întregi.
Putea fi admis la examene
După anul 2000, lucrările lui Hitler au început să se vândă din ce în ce mai des în mici case de licitaţie. Preţurile au variat de la câteva mii de euro, la câteva zeci de mii. Pânza intitulata „Weissenkirchen”, de pildă, a fost adjudecată pentru 24.000 de euro de un colecţionar din afara Germaniei.
Pe 16 aprilie 2010, Casa de licitaţii Mullock din Ludlow – Shropshire din Marea Britanie a scos la mezat schiţele cu care Adolf Hitler a participat, în 1908, la examenul de admitere de la Academia de Artă din Viena. Faptul că a picat pentru a doua oară la acest examen a determinat cariera politică a lui Hitler şi declanşarea celui de-al doilea război mondial.
Chiar dacă nu sunt de mare valoare artistică, ultimele cercetări din perspectivă psihologică a lucrărilor lui Hitler arată că ele au o amprentă de originalitate, lucru nepermis la vremea respectivă de învăţământul de specialitate care era deosebit de rigid. Tinerii aspiranţi la statutul de artist plastic respectau cu stricteţe stilul academic, nu aveau dreptul la perspective persoanale, decât la maturaitate, după absolvirea şcolii. Aici a greşit Hitler, şi-a permis o libertate de expresie neacceptată. Putea fi admis totuși la şcoala de arte, cu o oarecare indulgenţă din partea profesorilor examinatori, lucru care ar fi schimbat radical istoria omenirii.
Cel mai bine vândut tablou al Furerului, până acum, înfăţişează Primăria din Munchen din 1916 şi a fost achiziţionat de un colecţionar cu 130.000 de euro.
Furerului i se atribuie 3.400 de lucrări
Se presupune că între 1907 şi 1945 Adolf Hitler ar fi pictat 3.400 de tablouri şi schiţe. Trebuie precizat faptul că nu este foarte sigur că toate lucrările atribuite dictatorului sunt ale sale. În general, nimeni nu se laudă că are un tablou pictat de Hitler în coplecţia personală! Furerul nu este un motiv de mândrie, pe de o parte, iar lucrările sale nu au valoare estetică deosebită, pe de altă parte. De aceea numele cumpărătorilor nu este cunoscut niciodată. Altfel spus, achiziţionarea unei lucrări semnate Adolf Hitler este doar o fiţă.
În 1907 îşi vindea peisajele prin cafenelele vieneze
Adolf Hitler s-a născut pe 20 aprilie 1889, în Austria. În 1907, la 18 ani, Adolf avea ambiții să devină un pictor, ca marii lui idoli. După moartea părinților, s-a mutat în 1907 la Viena, unde a eșuat la examenele pentru admiterea la Academia de Arte Frumoase. Moartea mamei sale (21 decembrie 1907) l-a marcat mult. După cum afirma el însuși, „Klara Hitler a fost singura femeie pe care am fost în stare să o iubesc”.
Timp de șase ani a dus o viață mizeră în cele mai sărace cartiere ale orașului, singura sursă de venit fiindu-i ilustratele cu diferite clădiri din Viena, pe care le picta și vindea în cafenele.
Ajuns la putere în Germania, în 1933, ”conducătorul absolute” (Führer) a declanşt cel de-al doile arăzboi mondial, la 1 septembrie 1939, prin invadarea Poloniei.
S-a sinucis în data de 30 aprilie 1945, în Berlin, pentru a nu cădea prizonier în mâinile ruşilor.
A făcut desene de front în Primul Război mondial
În timpul Primului Război Mondial, caporalul Adolf Hitler a primit Crucea de Fier clasa a doua şi Crucea de Fier clasa întâi pentru fapte de vitejie, onoare ieșită din comun pentru un militar cu gradul de caporal. Hitler nu a fost promovat la rangul de subofiţer deoarece com,andanţii săi au considerat că nu are abilităţi de conducător. Unii critici au pus primirea acestor medalii pe seama ”vitejia” de a avea contacte foarte strânse cu unii ofiţeri. Aşa s-ar explica faptul că Hitler a avut răgaz, pe front, să facă desene pentru o gazetă militară şi ar da sens, după război, ascensiunii sale rapide în viaţa politcă.
