Cel puţin 192 de persoane sunt date dispărute şi alte 75 au murit în urma erupţiei vulcanului Fuego din Guatemala, duminică, iar marţi o nouă erupţie a propulsat gaze şi lavă în partea de sud a vulcanului, scrie BBC. Există o ipoteză științifică ciudată: vulcanii ar fi determinat migrația popoarelor.
Satele din apropiere au fost îngropate în cenuşă vulcanică şi noroi. Peste 1,7 milioane de persoane au fost afectate de erupţia de duminică, iar peste 3.000 de oameni au fost evacuaţi.
Noua erupţie de marţi a luat pe multă lume prin surprindere după ce vulcanologii declaraseră că erupţia de duminică, care a propulsat cenuşă la 10 km înălţime, s-a încheiat.
Eddy Sanchez, şeful Institutului Naţional de Seismologie al Guatemalei, declarase că „nu va fi nicio erupţie în următoarele zile”.
„Avem acum o numărătoare cu nume şi oraşe în care oamenii au dispărut şi avem şi un număr – 192 de persoane dispărute”, a declarat Sergio Cabanas, şeful Agenţiei pentru Gestionarea Dezastrelor.
Numărul celor decedaţi a fost comunicat de Institutul Naţional de Medicină Legală pe Twitter.
Cabanas a precizat că nu a fost activată nicio alertă de evacuare înainte de erupţia de duminică. El a adăugat că localnicii au fost antrenaţi pentru proceduri de urgenţă dar nu au putut implementa măsurile pentru că activitatea vulcanică s-a desfăşurat prea rapid.
Ramses al III-lea a venit pe tronul Egiptului după erupţia vulcanului islandez Helka
Din datele strânse de specialişti până acum rezultă că după fiecare erupţie vulcanică majoră consemnată în istorie a urmat o perioadă de răcire globală a climei. Aceasta a produs efecte majore asupra istoriei omenirii. Cele mai importante au fost migraţiile popoarelor şi Revoluţia Franceză.
Astfel, Ramses al III-lea (1220-1150 î.Hr.) a venit pe tronul Egiptului într-un moment tulbure şi violent. În acea perioadă a avut loc erupţia vulcanului islandez Helka, urmată de o perioadă de răcire a climei, o iarnă vulcanică de mai mulţi ani, cu efecte dezastruoase pentru agricultura regatului egiptean. Nu întâmplător, tot atunci au avut loc marea invazie a popoarelor pe teritoriul Greciei de astăzi, distrugerea civilizaţiei miceniene, războaiele troiene, migraţia popoarelor mării către Egipt şi prăbuşirea Imperiul Hittit.
Izvoare japoneze descriu o erupţie colosală a vulcanului Krakatau, în sud-estul Asiei, pe la sfârşitul perioadei antice. Se estimează că a fost o explozie care a echivalat cu 20.000 de bombe atomice de tipul celei de la Hiroshima.
În 1783 a avut loc cea mai puternică erupţie vulcanică din timpurile moderne
De asemenea, în 1783 a avut loc cea mai puternică erupţie vulcanică din timpurile moderne. Vulcanul islandez Laki a aruncat în atmosferă cantităţi uriaşe de cenuşă, acid şi dioxid de carbon. Gazele şi foametea ce a urmat au ucis în Europa câteva zeci de mii de persoane. Aceste fenomene au avut o consecinţă importantă asupra izbucnirii Revoluţiei Franceze în 1789. În aceste condiţii, ţările Române, neafectate de schimbările climatice şi scăpate de monopolul turcesc asupra comerţului, în urma Tratatului de la Adrianopol (1829), au exportat spre Occident cantităţi mari de cereale şi au devenit “grânarul Europei”.
Efectele banilor intraţi de pe urma exporturilor de cereale au fost Unirea de la 1859, Independenţa de la 1877 şi modernizarea rapidă a României. Mai pe româneşte, vulcanii au fost pentru unii ciumă, pentru alţii mumă… “Statutul de grânar al Europei a fost menţinut până în 1916, când blocada germană din Primul Război Mondial a oprit circulaţia vaselor comerciale româneşti spre Anglia şi Franţa. Aceste două state s-au reorientat imediat spre piaţa de cereale sud-americană. După război, România a încercat să reia legăturile comerciale occidentale, dar a găsit piaţa de grâne deja ocupată”, ne-a spus istoricul Dan Falcan.
