România se află pe primul loc în Uniunea Europeană la creşterea economică. Totodată, peste 30% din populație, din care jumătate sunt copii, trăiește într-o sărăcie lucie, la limita supraviețuirii. Avem cea mai mare creştere economică din Europa, dar şi unul dintre cele mai sărace popoare de pe continent. De ce?
Potrivit INS, în al treilea trimestru al anului trecut creştere economică a României a accelerat cu 1.1 % faţă de ultimul trimetru din 2017 ceea ce ne plaseză pe primul loc la UE. Pe ansambblul UE, creşterea a fost de 0.3 % ceea ce pune şi mai mult în evidenţă economia României. Al doilea semnal pozitiv îl reprezintă scăderea inflaţiei din octombrie în noiembrie.
În acest context, Conform datelor Eurostat, peste o treime din populaţie este supusă riscului de sărăcie şi excluziune socială în trei state membre din Uniunea Europeană: Bulgaria (40,4%), România (38,8%) şi Grecia (35,6%). Puterea în România se află printre cele mai mici din Europa. Situaţia este asemănătoare celei din Ucraina, Bulgaria, Serbia, Bosnia-Herţegovina, Macedonia şi, parţial, Turcia.
Românii sunt, practic, printre cei mai săraci cetăţeni ai Europei. Iar dintre săraci, 51% sunt copii. De ce avem această relație ciudată între creşterea economică şi sărăcie?
Plecând de la faptul că Produsul Intern Brut (PIB) se calculează prin însumarea salariilor, profiturilor şi taxelor, economistul Ilie Şerbănescu, fost ministru în guvernul Ciorbea, ne-a făcut demonstraţia că în acest moment trăim vremuri economice asemănătoare cu cele ale lui Ceauşescu…
Singura speranţă: creştere pe termen lung
”În comunism creşterea economică a României a fost cea mai mare din toate timpurile, dar oamenii nu o simţeau, erau săraci. Asta pentru că era un tip de creştere economică în care proprietarul unităţii economice, care atunci era statul, lua tot, iar muncitorii luau foarte puţin. După 1990 nivelul de trai a crescut, dar în ultimii 10 ani ponderea salariilor din PIB a scăzut din nou, de la 45%, la 31%, ceea ce este catastrofal. Ca atare, creşterea economică de acum are la bază creşterea majoră a profiturilor. Altfel spus, suntem din nou în situaţia creşterii economice de pe vremea comunistă, în care proprietarul unității economice, acum preponderent străin, ia tot”, ne-a explicat Ilie Şerbănescu.
Cu toate acestea, concluzia economistului este că singurul mod în care bunăstarea poate pătrunde şi în ţara noastră este, teoretic, să avem creştere economică susţinută pe termen lung şi răbdare, tot pe termen lung.
