România are miercuri cel mai mare preț al energiei din regiune și importă peste 1000 de MW. Preţul mediu al energiei electrice pe piaţa bursieră spot, cu livrare miercuri, pe piaţa din România este de 63,82 euro pe MWh, fiind cel mai mare din regiune, potrivit datelor operatorului bursier OPCOM. De ce s-a scumpit energia electrică în țara noastră? Știați că România exportă energie verde pentru care se plătesc certificate verzi de către consumatorul român? Știați că începem să consumăm energie electrică produsă din cărbune de import, pentru că noi închidem minele – lucru confirmat oficial?
În moneda naţională, energia costă în medie 301 lei pe MWh, cu un maxim de 440 de lei între orele 17:00 şi 18:00.
Faţă de ziua de marţi, energia pe piaţa românească este mai scumpă cu 6%.
În Cehia şi Slovacia, preţul de miercuri este cu 57% mai mic, adică 40 de euro pe MWh. Comparativ cu ziua de marţi, energia s-a ieftinit în aceste ţări cu 15%, respectiv 20%.
În Ungaria, energia cu livrare miercuri costă 56 euro pe MWh, cu 7% în plus faţă de ziua precedentă.
În general, producția de energie din România provine din cărbune într-o proporție de 20% până în 30% zi de zi.
În contextul în care minele de cărbune se închid, iar baza consumului intern de energie este cea produsă de termocentrale, se pune întrebare cu ce va suplini statul român absența energiei termoelectrice vitale? Ați ghicit: cărbune de import, dar și energie de import!
”Trebuie să importăm jumătate din stocurile de cărbune pentru iarnă”
Prin hotărâre de guvern, s-a alocat suma de 897.000 de lei din bugetul asigurărilor pentru şomaj pentru plata venitului lunar de completare de care vor beneficia 378 de mineri disponibilizași de la Societatea Națională de Închideri Mine Valea Jiului S.A.
Despre ce este vorba? Cele patru mine care mai funcționează în Valea Jiului și produc materie primă pentru termocentralele zonale Mintia și Paroșeni, vor fi închise, etapizat, începând de anul acesta, până în anul 2024. Aceasta este înțelegerea semnată cu Uniunea Europeană.
În acest context, fostul premierul Mihai Tudose a declarat pe 21 octombrie 2017, în Valea Jiului, că închiderea minelor de cărbune are ca efect concret importul de cărbune – informație pe care toată lumea s-a făcut că nu o aude.
“Am discutat despre siguranţa în exploatare, siguranţa oamenilor, trecând prin recunoaşterea mineritului şi a energiei produse pe cărbune ca element de siguranţă naţională şi ajungând la intrarea minelor, şi Complexului Energetic Hunedoara, dar este valabil şi pentru Complexul Oltenia, a retehnologizării şi a aducerii exploatării în zona de competivitate. Nu mai dorim ca la anul să fim în situaţia în care suntem anul acesta, când trebuie să importăm jumătate din stocurile de cărbune pentru iarnă. Acesta a fost sensul discuţiilor. Mulţumesc sindicatelor că sunt partenere în acest demers. Vom încerca să nu mai închidem mine, ci, dimpotrivă, să deschidem mine, iar Mintia şi Paroşeni să devină elemente de siguranţă în acest sistem energetic pentru zona aceasta a ţării”, a declarat, la vremea respectivă, Mihai Tudose. Altfel spus: șah, mat! Uite mina, nu e mina, hai să mai scumpim lumina!
Doar 30% din factură reprezintă curentul electric
Sigur că importurile în sisstemul energetic scumpesc facture finală, dar la o analiză mai amănunțită mai apar cel puțin două cauze.
Sistemul energetic național este format din producători, transportatori (Transelectrica, de stat), distribuitori (societăți private), furnizori (societăți private) și consumatori.
La o factură de curent de 100 de lei (fără TVA), tarifele de furnizare şi distribuţie reprezintă 49 de lei, în vreme ce preţul în sine al energiei este mai mic de o treime, respectiv 29 de lei. În acest context, scumpirea energieie electrice din cauza exclusiv a producătorilor nu are justificare rațională.
Reluăm: jumătate din factura pe care o plătește consumatorul o reprezintă taxele privaților: furnizor și distribuitor.
Dacă în cazul furnizorilor a intervenit, din anul 2012, mecanismul concurenței și astfel tariful de furnizare a început să scadă, în cazul distribuitorului serviciul este monopol natural, adică este numit un distribuitor într-o regiune și pace bună, numai el poate percepe taxa de distribuție. În acest context, întrebarea economistului Ilie Șerbănescu este legitimă: ”Dacă este monopol, de ce a fost privatizat?”
Menționăm că investițiile pe care distribuitorii le fac în rețele, cel puțin teoretic, sunt finanțate de către consumatorul final. Acesta este obligat de Agenţia Naţională de Reglementare în Energie (ANRE) să plătească prin factură toate îmbunătățirile făcute de distribuitor, care este societate privată, în rețeaua publică pe care o administrează. Că distribuitorul face, sau nu, lucrarea pentru care a încasat banii,… cine mai verifică?
Surse din cadrul Autorității Naționale de Reglementare în domeniul Energiei ne-a spus că energia ieftină, în special cea hidroelectrică, este exportată din România pe motiv că am avea un excedent de producție în acest moment. Problema este că pentru energia exportată nu se percepe TVA, iar pentru energia verde de export certificatele verzi se plătesc de consumatorii din țara de origine, adică de români. Altfel spus, plătim energia ieftină produsă la noi pe care o consumă alții.
