Inflația a scăzut puternic în România, dar prețurile continuă să crească. Alimentele sunt cu 5% mai scumpe decât anul trecut

Inflația a coborât la 8,2% în iulie 2026, de la 10,4% în luna iunie, potrivit datelor publicate de Institutul Național de Statistică. Este cel mai redus nivel înregistrat în ultimul an, însă scăderea inflației nu înseamnă o ieftinire generală: prețurile au crescut cu 0,58% față de luna precedentă.

Inflația a înregistrat o scădere importantă în România, coborând cu peste două puncte procentuale într-o singură lună. Rata anuală a ajuns la 8,2% în iulie, după ce în iunie fusese de 10,4%.

Evoluția este mai bună decât anticipau analiștii, care estimau o inflație de aproximativ 7,9%-8,4%. Cu toate acestea, nivelul rămâne ridicat și continuă să afecteze puterea de cumpărare a populației.

Datele INS arată că, în comparație cu iulie 2025, mărfurile alimentare s-au scumpit cu aproximativ 5%, produsele nealimentare cu aproape 8%, iar serviciile cu aproximativ 13,7%.

Scăderea ratei anuale se explică în principal prin dispariția din calcul a unor scumpiri foarte mari produse în vara anului trecut, după eliminarea plafonării prețului energiei electrice și majorarea TVA și a accizelor.

Prețurile au crescut față de luna iunie

Deși inflația a scăzut de la 10,4% la 8,2%, românii nu au asistat la o ieftinire generală a produselor și serviciilor.

În iulie, prețurile de consum au fost cu 0,58% mai mari decât în luna iunie. Cu alte cuvinte, inflația a încetinit în comparație cu anul trecut, dar costul vieții a continuat să crească de la o lună la alta.

Diferența este importantă: scăderea inflației înseamnă că prețurile cresc într-un ritm mai lent, nu că acestea revin automat la nivelurile anterioare.

Cele mai mari presiuni continuă să vină din zona serviciilor, unde majorările anuale au rămas la aproximativ 13,7%. Chiriile, restaurantele, transportul, serviciile de telefonie și alte cheltuieli curente continuă să apese asupra bugetelor familiilor.

Alimentele, cu aproximativ 5% mai scumpe

Inflația alimentare a coborât la aproximativ 5%, de la 5,75% în luna iunie. Ritmul scumpirilor s-a temperat în cazul legumelor, fructelor, cărnii, laptelui, produselor lactate și zahărului.

Unele produse sezoniere s-au ieftinit datorită apariției recoltelor din acest an. Cartofii, legumele și anumite categorii de fructe au înregistrat scăderi importante față de lunile precedente.

Situația nu este însă aceeași pentru toate alimentele. Cafeaua rămâne printre produsele cu cele mai mari scumpiri anuale, după ce în iunie prețul său era cu aproape 20% mai mare decât în aceeași perioadă a anului trecut.

Prețuri ridicate se mențin și la ouă, lapte și produse lactate, pâine, carne și pește. Chiar dacă ritmul scumpirilor s-a redus, o mare parte dintre alimentele de bază costă în continuare semnificativ mai mult decât în vara anului trecut.

Energia a tras în jos rata anuală a inflației

Cea mai puternică încetinire s-a produs în cazul mărfurilor nealimentare. Rata anuală a scăzut de la aproximativ 12,3% în iunie la 7,9% în iulie.

Explicația principală este evoluția prețului energiei electrice. În vara anului 2025, eliminarea plafonării a provocat o creștere bruscă a facturilor, iar această majorare a influențat puternic rata anuală timp de 12 luni.

Odată cu ieșirea acelui șoc din baza de calcul, creșterea anuală a prețului energiei electrice s-a redus la aproximativ 2,9%, de la peste 35% în luna precedentă.

Această evoluție statistică a contribuit decisiv la coborârea inflației generale. Nu înseamnă însă că energia electrică a revenit la prețurile practicate înaintea eliminării plafonării, ci doar că diferența față de aceeași lună a anului trecut s-a micșorat considerabil.

Serviciile continuă să se scumpească puternic

În timp ce inflația alimentară și cea a mărfurilor nealimentare au încetinit, prețurile serviciilor au rămas la un nivel foarte ridicat.

Rata anuală a scumpirilor în acest sector este de aproximativ 13,7%, aproape neschimbată față de luna iunie. Serviciile reprezintă astfel principala sursă de presiune inflaționistă, artă INS.

Printre cele mai afectate categorii se numără chiriile, transportul, restaurantele și cafenelele, serviciile de telefonie, reparațiile și activitățile culturale și recreative.

Costurile mai mari cu salariile, energia, carburanții și taxele sunt transferate treptat de companii în tarifele plătite de consumatori.

Inflația mai mică nu înseamnă revenirea la vechile prețuri

Pentru populație, scăderea de la 10,4% la 8,2% este un semnal pozitiv, dar efectele nu vor fi resimțite imediat în magazine.

Un produs care costa 100 de lei în urmă cu un an costă, în medie, 108,20 lei în prezent. Dacă inflația va continua să scadă, prețurile vor crește mai lent, dar nu vor coborî automat.

Ieftiniri efective pot apărea doar în anumite categorii, în funcție de sezon, concurență, costurile de producție și evoluția cotațiilor internaționale.

Banca Națională a României anticipase o corecție substanțială a inflației în trimestrul al treilea din 2026, după epuizarea efectelor provocate de scumpirea energiei, majorarea TVA și creșterea accizelor.

BNR estimează că inflația va avea o evoluție fluctuantă spre finalul acestui an, urmând să scadă treptat și să revină în intervalul țintă abia la sfârșitul anului 2027.

Datele publicate miercuri reprezintă prima scădere importantă din ultimele luni, însă România rămâne cu un nivel al inflației mult peste media Uniunii Europene. Pentru consumatori, vestea bună este că ritmul scumpirilor încetinește. Vestea proastă este că alimentele, serviciile și numeroase produse continuă să coste mai mult de la o lună la alta.