ULTIMA ORĂ. Reformele lui Ilie Bolojan dau primele roade. Deficitul bugetar al României a scăzut în primele 11 luni din 2025

Ministerul Finanțelor anunță că în primele 11 luni ale anului deficitul bugetar al României a ajuns la 6,40% din Produsul Intern Brut, ceea ce înseamnă un minus de 121,77 miliarde de lei între veniturile și cheltuielile statului.

Deși nivelul este mai mic decât cel din aceeași perioadă a anului trecut, când deficitul era de 7,15% din PIB, dezechilibrul rămâne extrem de ridicat.

Datele arată că statul a continuat să cheltuiască masiv, în special pentru salarii, pensii, asistență socială și investiții, în timp ce veniturile au crescut într-un ritm mai lent. Încasările din taxe și impozite, precum și fondurile europene, au ajutat la limitarea creșterii deficitului, dar nu au reușit să oprească acumularea datoriei.

Scăderea ușoară față de anul trecut este prezentată drept un semn de stabilizare, însă nivelul de peste 6% din PIB este mult peste limitele considerate sustenabile în Uniunea Europeană. România continuă astfel să fie printre statele cu cele mai mari deficite bugetare din regiune, ceea ce pune presiune pe cursul valutar, pe dobânzi și pe finanțele publice.

În contextul pregătirii bugetului pentru anul viitor, guvernul va fi nevoit să ia decizii dificile legate de taxe, cheltuieli și investiții. Fără corecții serioase, riscul este ca dezechilibrele să se adâncească, iar costurile să fie suportate de populație prin inflație, împrumuturi mai scumpe și noi măsuri de austeritate.

Execuția bugetului general consolidat în primele 11 luni din 2025:

Execuția bugetului general consolidat în primele unsprezece luni ale anului 2025 s-a încheiat cu un deficit nominal de 121,77 mld lei, respectiv 6,40% din PIB, în scădere cu 0,74 puncte procentuale față de deficitul înregistrat în aceeași perioadă a anului 2024, de 7,15% din PIB.

Datele financiare la finalul lunii noiembrie confirmă eficiența măsurilor adoptate de Guvernul României, deficitul bugetar fiind în scădere comparativ cu anul precedent, în condițiile unei creșteri consistente a veniturilor și direcționării resurselor către investiții și proiecte finanțate din fonduri europene.

Veniturile bugetului general au însumat 591,91 mld lei în primele unsprezece luni ale anului 2025, în creștere cu 13% față de aceeași perioadă a anului anterior. Exprimate ca pondere în PIB, veniturile totale au crescut cu 1,34 puncte procentuale, evoluție susținută atât de veniturile curente, cât și de fondurile europene.

Cheltuielile, în sumă de 713,68 mld lei, au crescut în termeni nominali cu 9,9% față de aceeași perioadă a anului precedent.

Exprimate ca procent din Produsul Intern Brut, cheltuielile pe anul 2025 au înregistrat o creștere cu 0,59 puncte procentuale față de aceeași perioadă a anului 2024, de la 36,93% din PIB la 37,52% din PIB. Analizând evoluția ponderii cheltuielilor bugetare în PIB, observăm că ritmul de creștere din anul curent s-a diminuat comparativ cu anul precedent, indicând o încetinire a expansiunii cheltuielilor publice raportate la nivelul PIB.

Veniturile bugetului general

Încasările din impozitul pe salarii și venit au totalizat 53,43 mld lei, înregistrând o creștere de 19,4% față de 2024, determinată în principal de avansul semnificativ al încasărilor din impozitul pe dividende (+72,6%), ca urmare a dividendelor distribuite în anul 2024, cu reținerea cotei de impozit de 8%. Totodată, încasările din impozitul pe salarii au crescut cu 20,4%, peste dinamica fondului de salarii din economie, evoluție influențată de eliminarea facilităților fiscale acordate anumitor sectoare economice.

Contribuțiile de asigurări au însumat 189,71 mld lei, consemnând o creștere de 10,1% (an/an), peste cea a fondului de salarii din economie. Evoluția acestor încasări reflectă eliminarea excepțiilor de la plata Contribuției de asigurări sociale de sănătate, precum și un transfer mai ridicat către pilonul II de pensii comparativ cu perioada similară a anului precedent.

Încasările din impozitul pe profit au fost de 39,30 mld lei, în creștere cu 14,2% (an/an), susținută de de avansul veniturilor din impozitul pe profit de la agenții economici.

Încasările nete din TVA au însumat 120,59 mld lei, marcând o creștere de 11,1% (an/an), în condițiile unor rambursări de TVA mai mari cu 7,3% față de aceeași perioadă a anului trecut. De asemenea, se remarcă accelerarea dinamicii încasărilor brute din TVA începând cu luna august, pe fondul modificărilor cotelor de TVA prevăzute de Legea nr. 141/2025.

Veniturile din accize au totalizat 43,69 mld lei, în creștere cu 3,7% (an/an), evoluție susținută de majorarea încasărilor din accizele pentru produsele energetice (+14,8%), influențate inclusiv de majorarea nivelului accizelor conform Legii nr. 141/2025.

Veniturile nefiscale au însumat 50,43 mld lei, în creștere cu 8,6%, evoluție susținută de vărsămintele din veniturile nete ale Băncii Naționale a României și de veniturile din vânzarea certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră.

Sumele rambursate de Uniunea Europeană în contul plăților efectuate și donații au totalizat 54,34 mld lei, înregistrând o creștere semnificativă de 47,5% (an/an).

Cheltuielile bugetului general consolidat

Cheltuielile de personal au însumat 154,13 mld lei, în creștere cu 4,1% față de aceeași perioadă a anului precedent. Exprimate ca pondere în PIB, acestea reprezintă 8,1% din PIB, cu 0,3 puncte procentuale mai puțin decât în perioada similară a anului 2024, pe fondul reducerii unor sporuri și al măsurilor de limitare a cheltuielilor salariale. Începând cu luna iulie 2025, cheltuielile de personal au înregistrat o tendință descrescătoare, astfel că în luna noiembrie sunt cu 533,6 mil. lei mai mici față de luna noiembrie 2024.

Cheltuielile cu bunuri și servicii au fost de 87,94 mld lei, în creștere cu 4,7%, evoluție determinată în principal de majorările de la nivelul bugetelor locale și de creșterea cheltuielilor din cadrul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate pentru decontarea medicamentelor și a programelor naționale de sănătate.

Cheltuielile cu dobânzile au însumat 48,81 mld lei, cu 13,48 mld lei mai mari față de aceeași perioadă a anului precedent.

Cheltuielile cu asistența socială au totalizat 229,37 mld lei, în creștere cu 11,7%, evoluție influențată în principal de recalcularea pensiilor din sistemul public, în conformitate cu Legea nr. 360/2023, precum și de plățile efectuate pentru compensarea facturilor la energie electrică și gaze naturale, în sumă de 2,88 mld lei.

Cheltuielile cu subvențiile au fost de 10,86 mld lei, reprezentând în principal subvenții pentru transportul de călători, sprijinirea producătorilor agricoli și schema de compensare a consumului de energie electrică și gaze naturale pentru consumatorii noncasnici.

Cheltuielile privind proiectele finanțate din fonduri externe nerambursabile, inclusiv subvențiile de la UE aferente agriculturii, au fost de 67,05 mld lei, în creștere cu 37,43% față de aceeași perioadă a anului precedent.

Cheltuielile pentru investiții, care includ cheltuielile de capital, precum și cele aferente programelor de dezvoltare finanțate din surse interne și externe, au fost în valoare de 108,39 mld lei, cu 16,41% mai mari față de aceeași perioadă a anului precedent, când au fost în valoare de 93,11 mld lei.