fermier
fermier
Economic Politic Social Ultima Ora

Fermierii trebuie să facă dosare de 50 de centimetri grosime pentru a primi bani europeni

După cinci ani de luptă cu sistemul, un fermier din Bărăgan a reușit să achiziționeze utilaje cu fonduri europene. A renunțat de două ori la această luptă. A treia oară și-a pus ambiția în funcțiune și a reuști până la urmă. Chiar dacă a trebuit să strângă un dosar de o jumătate de metru grosime pe parcursul a doi ani. Multe din documente nu aveau nici un rost în economia accesării fondurilor europene.

Fermierii trebuie să facă dosare de 50 de centimetri grosime pentru a primi bani europeni 1 Fermierii trebuie să facă dosare de 50 de centimetri grosime pentru a primi bani europeni 2

Valentin Popa s-a apucat de agricultură în anul 2001. Mai precis de zootehnie, cu 16 capete. Oi și capre. Ulterior și-a luat carabașă, ”oia uriață de Teleorman”, o rasă autohtonă omologată recent care are o productivitate excepțională la toate categoriile. Numărul de animale a crescut an de an și trebuia crescută și cantitatea de furaje. A luat teren agricol în arendă și a început să îl lucreze.

Prima problemă de care s-a lovit a fost lipsa unei piețe solide pentru brânză și carne de oaie. Piața pentru lână este ca și inexistentă. Pe scurt: nu este o activitate suficient de profitabilă pentru a te ține de ea. În acest context, a renunțat la majoritatea oilor și s-a axat pe munca pământului. A mai luat pământ în arendă. A apărut însă a doua problemă: lipsa utilajelor.

Primele două dosare au fost eșecuri. ”Am renunțat din cauza birocrației excesive”

”În anul 2013 m-am apucat de primul dosar pentru accesarea de fonduri europene. Am renunțat repede după ce am văzut câte documente mi se cer. Totuși, aveam nevoie de utilaje. M-am apucat de al doilea dosar. Am renunțat din nou, din cauza birocrației excesive”, spune Valentin Popa, un fermier în vârstă de 40 de ani. Vârsta s-a dovedit pentru el un capitol foarte important la a treia tentativă de accesarea fondurilor europene.

”Cu ajutorul GAL Valea Mostiștei am început să adun documentele pentru al treilea dosar, pe Măsura 4.1, în care eu plăteam 30% din sumă, iar restul erau bani europeni nerambursabili. Asta pentru că nu aveam încă 40 de ani. Peste această vârstă, punctajul este mai slab, iar cota de participare este 50% ferimier/50% bani europeni. Dar, cu tot ajutorul, mi-a fost foarte greu, din cauza birocrației. Acte, foarte multe acte, un dosar are 50 de centimetri grosime, nu exagerez. O jumătate de metru, un dosar. Iar majoritatea documentelor, inutile, nu sunt cerute de UE. Despre umilințele pe care le-am îndurat, nu mai vorbesc. Am cheltuit 5.000 de lei doar pe benzină, pentru a mă plimba de la o instituție la alta. Am vrut să renunț și a treia oară, dar m-au împins de la spate cei de la GAL”, e explicat fermierul.

GAL înseamnă Grup de Acțiune Locală, un parteneriat public-privat care a apărut în România în scopul dezvoltării locale. Mai pe românește, ajută fermierii de pe o anuimită arie adminsitrativă să acceseze fonduri europene.

Fermierii trebuie să facă dosare de 50 de centimetri grosime pentru a primi bani europeni 3

De la oaia uriașă, la tractorul de 113 cai putere

Prima problemă de care s-a lovit a fost împrumutul bancar pentru plata integrală a utilajelor. Adică, ți se aprobă dosarul, apoi plătești toți banii pentru a primi utilajele, iar cei 70% bani europeni vin peste cincizeci de zile. ”Timp în care eu plătesc dobândă la banii luați de la bancă. Una peste alta însă, cred că acești bani trebuie accesați de cât mai mulțiagricultori. Sunt pentru noi, trebuie să îi folosim”, este de părere Valentin Popa.

Până la urmă, Valentin luat un tractor de 113 cai putere, plug, semănătoare, prășitoare, remorcă de 10 tone și disc. Totul a costat 93.000 de euro, din care fermierul a pus 28.000. A vândut oi, inclusiv oaia uriașă de Teleorman, a trecu print-un an agricol bun în 2017, ce mai, a avut cei 30%.

Acum a început lucrările de primăvare cu noul tractor, noul plug etc.

Problema este că, oricât ar părea de straniu, în Bărăgan pământul este în acest moment uscat. ”Cu toată zăpada, din cauza temperaturilor ridicate din ultimile zile apa s-a evaporat, iar pământul este tare. Are nevoie de apă. Dacă s-ar fi păstrat sistemul de irigații”, spune agricultorul din Sohatu.

Una peste alta însă, cu toate grutățile prin care a trecut și trece, agricutura fermierului călărășean a început să funcționeze…

 

 

 

 

 

 

 

 

Voi ce părere aveți? Așteptăm comentariile voastre mai jos.