Leonardo Badea, Prim-viceguvernator BNR: Considerente teoretice și empirice privind procesul de convergență și evoluția cursului real de schimb din perspectiva efectului Balassa-Samuelson

Leonardo Badea, Prim-viceguvernator BNR.

Considerente teoretice și empirice privind procesul de convergență și evoluția cursului real de schimb din perspectiva efectului Balassa-Samuelson

Autor: Leonardo Badea, Prim-viceguvernator BNR.

Cursul nominal de schimb este una dintre cele mai complexe variabile macro-financiare, întrucât este atât cauză, cât și efect în formarea echilibrelor macroeconomice. De aceea, cursul nominal de schimb reprezintă o variabilă importantă, atât pentru politicile macroeconomice clasice, cât și pentru cea mai nouă politică de stabilizare – cea macroprudențială – al cărei obiectiv este menținerea stabilității financiare.

Dincolo de cursul nominal de schimb, macroeconomiștii manifestă un interes deosebit și pentru evoluția cursului real de schimb. Referitor la factorii determinanți ai acestei variabile, autorul reia exemplul utilizării indicelui Big Mac pentru a ilustra deviațiile de la paritatea puterii de cumpărare (PPP).

Indicele Big Mac și paritatea puterii de cumpărare

În anul 1986, jurnalista Pam Woodall de la The Economist a propus o metodă inedită de comparare a puterii de cumpărare între economiile lumii, utilizând ca reper prețul celebrului Big Mac.

Ideea sa pornea de la principiul PPP, conform căruia, pe termen lung, bunurile identice ar trebui să coste aproximativ la fel în diferite țări, atunci când prețurile sunt exprimate într-o monedă comună.

Astfel, diferențele de preț dintre țări pot oferi o imagine intuitivă asupra deviațiilor de la paritatea puterii de cumpărare. Conform datelor recente, un Big Mac costă 5,69 dolari în SUA și 3,53 dolari în China – yuanul fiind astfel subevaluat cu aproximativ 38% față de dolarul american.

Efectul Balassa-Samuelson și implicațiile sale

Independenți unul de altul, Balassa (1964) și Samuelson (1964) au formulat teoria conform căreia diferențele de productivitate între sectoarele tranzacționabile și netranzacționabile determină variații ale salariilor și ale prețurilor, influențând cursul real de schimb.

Creșterea productivității în sectorul tranzacționabil duce la o creștere a salariilor, care, prin efecte de propagare, se transmit și sectorului netranzacționabil. Rezultatul este o creștere a nivelului general al prețurilor și, implicit, o apreciere a cursului real de schimb.

„Pe măsură ce dezvoltarea economică este însoțită de diferențe mai mari între țări în ceea ce privește productivitatea bunurilor tranzacționabile, diferențele dintre salarii și prețurile serviciilor cresc, iar în mod corespunzător cresc și diferențele în ceea ce privește paritatea puterii de cumpărare și cursurile de schimb.” – Balassa (1964)

Convergența economică și efectul Balassa-Samuelson-Penn

Modelul extins Balassa-Samuelson-Penn explică de ce țările bogate au niveluri mai ridicate ale prețurilor și cursuri reale de schimb mai apreciate. Economiile emergente, în proces de convergență, manifestă o creștere mai rapidă a productivității în sectoarele tranzacționabile, ceea ce conduce la o apreciere treptată a cursului real de schimb și la creșteri salariale.

Exemple comparative și implicații internaționale

Analiza modelelor de creștere din Asia – China, Coreea de Sud, Japonia, Taiwan – arată că dezvoltarea economică accelerată este însoțită inevitabil de o apreciere a cursului real de schimb și de creșterea prețurilor bunurilor netranzacționabile. Exemplele internaționale confirmă validitatea efectului Balassa-Samuelson în fazele de tranziție economică.

România și procesul de convergență

În cazul României, efectul Balassa-Samuelson este vizibil prin modificările structurale din economie: creșterea costurilor cu forța de muncă, migrația și transformarea sectorului serviciilor. Aceste evoluții reflectă o trecere de la competitivitatea bazată pe costuri reduse spre una bazată pe productivitate și eficiență.

Concluzii

Convergența economică nu implică doar un avans al veniturilor, ci și creșteri inerente ale prețurilor, mai ales pentru bunurile netranzacționabile. Avantajul forței de muncă ieftine dispare pe măsură ce economia se maturizează. Soluția este creșterea productivității, alocarea eficientă a capitalului și consolidarea competitivității prin inovație.

„O dezvoltare durabilă, care să implice creștere de productivitate și de competitivitate, se poate realiza, în primul rând, prin alocarea eficientă a capitalului în economie.” – Leonardo Badea

Lucrarea oferă o perspectivă teoretică și empirică asupra procesului de convergență și subliniază importanța aplicării politicilor economice prudente pentru menținerea echilibrului între creșterea veniturilor, inflație și stabilitatea cursului real de schimb.