192 de tone de aur luate de Antonescu de la Hitler s-au evaporta sub ocupaţia sovietică: Muzeul Tezaurului dispărut!
Economic Politic Ultima Ora

192 de tone de aur luate de Antonescu de la Hitler s-au evaporta sub ocupaţia sovietică: Muzeul Tezaurului dispărut!

Banca Națională a României (BNR) a intenționat să inaugureze într-o peșteră de la  la Tismana,  Muzeul Tezaurului. După care a renunțat la plan. Este vorba despre despre o cantitate de peste 190 de tone de tone de aur ale Băncii Naționale, ascunse aici în 1944 de teama rușilor. Conform datelor BNR, acest tezaur a dispărut, între 1947 și  1959, în timpul ocupației sovietice. Povestea acestui aur apare în volumul ”Tezaurul Băncii  Naționale a României la Moscova”, editat de BNR, sub titlul ”Operațiunea Tismana”.

În 1939, începe al Doilea Război Mondial, iar România se aliază cu Germania. Mareşalul Ion Antonescu încheie un pact cu Hitler, iar ţara noastră începe să vândă statului nazist diferite produse, în special grâu şi petrol, contra aur. În urma acestui comerţ, rezerva de metal preţios a Băncii Naţionale a României ajunge în 1944 la 241,9 tone, cea mai mare din toată istoria ţării noastre.

Tot în acel an,1944, de frica invaziei sovietice, această rezervă uriaşă e ascunsă, parţial într-o grotă de la mănăstirea Tismana.

”Dacă ar fi fost surprins în București, la intrarea trupelor sovietice, cel puțin până la semnarea Convenției de armistițiu, în 12 septembrie, tezaurul ar fi putut împărtăși soarta multor altor valori considerate capturi de război și care nu s-au mai întors niciodată acasă”, se explică în volumul ”Tezaurul Băncii Naționale a României la Moscova”.

Evoluția acestui tezaur în acei ani este foarte interesantă, conform datelor Băncii Naționale. În 1944, din totalul de 241,9 tone ale tezaurului BNR, 51,7 tone erau stoc în străinătate, restul, adică 190,2 tone, a fost ascuns la Tismana.

În anul 1945, stocul ascuns scade cu 3,8 tone. Apoi, în 1947, stocul din ţară mai pierde, oficial, 10 tone – adică diferența dintre 238,8 tone și 229,1 tone. Acestată diferenţă este transportată, nu se ştie cum, la ”stocul din străinătate”.

Sovieticii au aflat de secretul de la Tismana în 1947

Tot în 1947, sovieticiii descoperă secretul de la Tismana şi aduc aurul la Bucureşti.

De la această dată, Tezaurul BNR începe să se subțieze masiv până în 1959, când rezervele ajung la 49,9 tone, din care 39,3 tone în ţară şi 10,6 tone în străinătate.

Faţă de 1944, când a fost ascuns la Tismana, avem un minus total de 192 de tone de aur. Adică, 150,9 tone din aurul ascuns la Tismana, plus 41,1 tone din aurul care era stoc în străinătate! Ce s-a întâmplat cu acest aur?

Plată a datoriei de război? Puțin probabil… Potrivit acordului sovieto-român pentru pagubele de război, semnat la Moscova în 16 ianuarie 1945, România a fost obligată să plătească URSS-ului, între 12 septembrie 1944 şi 12 septembrie 1950, 300 milioane dolari, adică 50 milioane dolari anual timp de 6 ani, în produse petroliere, cherestea, vite, grâne, vase maritime şi fluviale, material mecanic şi feroviar etc. Cu siguranță, cele aproape 200 de tone de aur de la Tismana nu au fost luate de ruşi ca despăgubire de război – cel puțin nu la modul oficial. Dar în ce mod? Surse din Ministerul de Externe al României susţin că acel tezaur a fost luat în custodie de Moscova, adică în păstrare (cu de-a sila, desigur). Cu aceasta, povestea aurului ascuns la Tismana se încheie abrupt, iar BNR  ocoleşte cu eleganţă comentarii în jurul acestor informații, pe care chiar BNR le-a făcut, totuşi, publice!

 

 

Voi ce părere aveți? Așteptăm comentariile voastre mai jos.