BOMBĂ. MAGISTRAT GERMAN. ”CONDAMNAREA LUI DRAGNEA UNUL DIN SUCCESELE LUPTEI ANTICORUPȚIE”

„Combaterea corupției în România – terminată? Ce întreprinde Guvernul României că să slăbească Justiția pentru cauze penale și să o deturneze de la acest demers„, este titlul articolului care a fost publicat în revista de specialitate „Betrifft Justiz” – Cu privire la Justiție.

Potrivit sursei citate, Heinlein a fost judecător, președinte de complet, la Tribunalul pentru cauze în materia dreptului muncii din Dusseldorf.

Autoarea precizează că pentru a redacta acest articol a folosit că surse rapoartele MCV realizate de Comisia Europeană și declarații ale unor asociații de magistrați din România. „În cursul unui vizite în România, autoarea a avut și ocazia să poarte o serie de discuții cu judecători și procurori români. Din rațiuni evidente, numele acestora nu vor fi menționate aici„, explică Heinlein.

Despre „prezențele tăcute”

Fostul magistrat arată că, după Ungaria și Polonia, România este al treilea stat membru al UE care își restructurează fundamental sistemul sau judiciar, „totul fiind acompaniat de proteste, prezente tăcute, strângerea de semnături inițiată de judecători și procurori, precum și de demonstrații ale societății civile.”

În articol sunt trecute în revista toate modificările majore aduse legislației și modul în care Guvernul și coaliția de la putere au făcut aceste schimbări. Heinlein menționează discusul public al politicienilor, în cazul afirmațiilor privind existența „statului paralel” sau cele privind protocoalele procurori-SRI.

„Aceste înțelegeri sunt folosite de guvernul român că proba pentru afirmația să că în România ar există un stat paralel, format din serviciile secrete, o parte din aparatul judiciar și președintele Klaus Johannis. De fapt, este vorba despre o tentativă de inducere în eroare a opiniei publice și a instituțiilor europene„, explică autoarea.

„Destructurarea” DNA

Heinlein trece în revista toate modificările legislative aduse Legilor Justiției și Codurilor Penale, dar scrie și despre revocarea fostei șefe DNA, Laura Codruța Kovesi.

În analiză este și un paragraf dedicat modului în care activitatea DNA a fost „destructurată”.

Potrivit acesteia, în raportul MCV din 25 ianuarie 2017, Comisia Europeană raporta că DNA investighează în fiecare an un număr mare de cauze, deferind instanței sute de infracțiuni de corupție la nivelul cel mai înalt, precum și la nivel mediu.

Condamnarea lui Dragnea

„Din 2013, organele care se ocupă de cercetarea și urmărirea penală, precum și de judecarea cauzelor vizând infracțiuni de corupție pot să prezinte succese bune. Printre cele mai cunoscute exemple se numără condamnarea președintelui Camerei Deputaților, totodată președinte al celui mai puternic partid de guvernământ, PSD, care se numește social-democrat, Liviu Dragnea„, scrie Ingrid Heinlein

În iunie 2018, Liviu Dragnea a fost condamanat de Înalta Curte de Justiție la 3 ani și 6 luni pentru instigare și abuz în serviciu în dosarul Angajărilor fictive din Teleorman. Decizia nu este definitivă.

„Instanța a constatat atunci că el, în calitate de președinte regional în județul Teleorman din sudul României, a avut grijă că unii colaboratori ai partidului sau să fie angajați fictiv la Direcția Copilului și să fie plătiți de această direcție. Hotărârea instanței nu este încă irevocabilă. Irevocabilă este condamnarea să din 2012 (cazul Referendumul – n.red.), pentru manipularea alegerilor. Din acest motiv, nu poate ajunge prim-ministru„, mai scrie Heinlein.
Sistemul de justiție, slăbit

Autoarea mai arată că Guvernul și coaliția de partide care îl susțîn fac încercarea că, prin pachetele lor de legi, să îngrădească investigațiile și urmărirea infracțiunilor de corupție prin limitarea caracterului penal și modificări procedurale.

„Și modificarea Legilor Justiției urmărește, în parte, îngreunarea luptei împotriva corupției și, în plus, slăbirea sistemului de justiție„, concluzionează Heinlein, citat de ziare.com.