PASAJUL LUJERULUI: Ceauşescu l-a contruit cu 34 de milioane USD, în anul 1987. Oprescu l-a renovat cu 21 de milioane USD, în anul 2010

Cum este posibil aşa ceva? Am întrebat un fost inginer constructor care a lucrat la Pasajul Lujerului pe timpul lui Ceauşescu. El ne-a explicat ce şi cum la acest obiectiv care a fost reabilitat cu o sumă egală cu 62% din valoarea costurilor de contrucţie. Contructorul spune că este de cel puţin două ori mai mult faţă de costurile normale pentru reabilitare.

Fostul coordonator de lucrări, care a cerut să nu îi fie dezvăluită identitatea, ne-a spus că Pasajul Lujerului a fost gata în 1987 şi a costat, în total, 520 de milioane de lei. Valoarea investiţiei, în valută, a fost de 34,6 de milioane de dolari, la paritatea 15 lei pe dolar, cât era cursul comercial în acel moment.

În noiembrie, 2008, Primăria Capitalei îşi punea problema reabilitării pasajului Lujerului. Consiliul General a alocat 18 milioane USD acestui proiect, la cursul actual leu/dolar.

Lucrările au început în noiembrie 2009 şi s-au terminat în 28 octombrie 2010, pe tot acest timp traficul nefiind întrerupt decât noaptea. Recepţia finală, din octombrie, a fost făcută în prezenţa primarului general Sorin Oprescu.

În decembrie 2010 apare însă o hotărâre a Consiliului General care modifică, la proprunerea primarului general Oprescu, indicatorii tehnico-economici de la Lujerului, ridicâd costurile de la 18 milioane la 21 milioane de dolari. Menţionăm că, legal, modificarea indicatorilor tehnico-economici nu se mai poate face după recepţia finală. În fine, pe hârtie,”reabilitarea” a constat în consolidare, lucrări la instalaţiile pasajului, lucrări la reţeaua de canalizare şi cea de alimentare cu apă.

Preţul trebuia să fie cu 62% mai mic

Inginerul de la fosta CCCF, firma care a construit pasajul, ne-a spus că preţul reabilitării de la Lujerului trebuia să fie cu 62% mai mic, adică nu de 21 de milioane de dolari ci de maximum 7 milione de dolari.

El a mai spus că la pasaj nu s-a făcut nici un fel de consolidare, deoarece la un asemenea obiectiv nu se poate face consolidarea în mai puţin de doi ani.  Mai mult, consolidarea presupune desfacerea întregului ansamblu, cu oprirea totală a traficului, ceea ce nu s-a făcut. Inginerul constructor ne-a mai dat o informaţie, să-i zicem exotică: CCCF nu a făcut niciodată recepţia finală a pasajului, ca atare Municipalitatea nu putea să facă investiţii aici pentru că nu are act de proprietate asupra acestui pasaj, acesta fiind un caz penal. ”Şi încă ceva – a finalizat inginerul – un obiectiv public nu poate fi reabilitat cu mai mult de 60% din preţul de contrucţie. Dacă depăşeşte această valoare, conform legii, trebuie este dărâmat şi reconstruit din temelii”.

Primăria ”nu este în măsură să facă analiza costurilor”

Am întrebat Primăria Capitalei cum explică faptul că reabilitările de la Lujerului au costat 62% din preţul de contrucţie, iar adminsitraţia ne-a răspuns că: ”nu este în măsură să facă o analiză a costurilor”.

De asemenea am întrebat care a fost modalitatea juridică prin care s-au făcu investiţii într-un obiectiv care nu este proprietatea Primăriei şi ni s-a răspuns că ”investiţiile făcute în acest obiectiv au la bază Hotărârile Consiliului General al Muncicipiului Bucureşti”.

Deci, ne aflăm în categoria: ”AICI SUNT BANII DUMNEAVOASTRĂ”…