Criminala de la metrou spune că a omorât din ”nefericire”. ”Scrisul” o dă însă în vileag: este ”mincinoasă”

Magdalena Şerban, femeia acuzată că a împins două fete în faţa metroului dintre care una a murit, a primit sentința: pușcărie pe viață. Un grafolog a descifrat modul ei de a gândi: nu are nici un resentiment pentru ceea ce a făcut.

„În luna decembrie am fost concediată de la Carrefour şi mediul meu de trai s-a redus. În zilele în care s-au întâmplat accidentele am căzut moral, îmi căutam de serviciu. Am căutat serviciu la chioşcurile de la metrou în ziua aceea. Am avut o ameţeală şi am avut o gândire negativă. Vreau să se ia în considerare boala mea, am fost internată şi în Spania. În decembrie 2017 m-am simţit foarte rău, pentru că eram nefolositoare. Am avut gânduri negre şi de aceea s-au intamplat aceste accidente. Regret faptele comise. Nu este caracteristic pentre mine. Am lucrat în comerţ şi mereu am fost în slujba indivizilor, atat în Spania, cât şi în Romania”, a spus Magdalena Şerban, în faţa magistraţilor Tribunalului Bucureşti.

Femeia le-a mai spus judecătorilor că prima fată pe care a împins-o în faţa metroului, dar care a reuşit să se salveze la timp, semăna cu o tânără la care a mers în Spania.

„Mi-au venit gânduri negre, să o împing pe podeaua dintre staţii. Pe prima fată am văzut-o prima dată cand aştepta metroul. Nu cunosc staţiile de metrou. Am împins-o o dată după care m-a împins şi ea, apoi am împins-o şi eu ca să nu cad pe podea. A opus rezistenţă. A venit metroul şi am plecat, am ieşit afară, am mâncat şi am cautat iar de serviciu  pe la magazine şi am întrebat daca au nevoie de vânzător, nu am găsit şi m-am întors la metrou”, a mărturisit Magdalena Şerban.

În privinţa celei de-a doua fete împinse, care a murit în urma impactului cu trenul, Magdalena Şerban spune că nu a încercat deloc să o ajute.

Magdalena Şerban a fost arestată preventiv la finele anului 2017.  Femeia a fost supusă unei expertize psihiatrice, care s-a încheiat în luna februarie 2018. Expertiza psihiatrică efectuată Magdalenei Şerban a dovedit că aceasta poate răspunde penal. Astăzi a primit sentința: închisoare pe viață.

Ce fel de om este Magdalena Șerban, femeia care a ucis cu sânge rece, chiar cu sadism, o tânără pe care a împins-o în fața trenului de metrou? Grafologul criminalist Radu Constantin a descifrat a descifrat scrisoare a femeie, pentru a afla ce se ascunde în psihicul ei.

Într-o solicitare trimisă către oficialități, Magdalena Șerban cere să primească adăpost pentru că, spunea ea, a venit din Madrid – Spania și nu are bani de gazdă: ”Decât pentru o perioadă de o lună. Vă rog să luați în considerare cererea deoarece nu am putere de muncă, pentru că nu am mâncare, nici duș, nici condiții de trai decent”, scria femeia care, trei luni mai târziu, a omorât o tânără, pe care a împins-o violent pe linia de la metrou din stația Dristor 1 și apoi a lovit-o, pentru a se asigura că nu mai scapă.

Grafologul spune că scrierea Magdalenei Șerban, ucigașa de la metrou, este o una tipografică, răsturnată, ușor descendentă, dar mai accentuată la ultimele două rânduri, aliniată, spre rigidă (mai ales în parte a doua a textului liniile fiind prea țepene în direcția lor de la stânga la dreapta), cu semnătură relativ depărtată de text, având finalul descendent.

Grafologii germani clasici, spune specialistul, l-ar încadra pe autor în rândul cleptomanilor, al hoților de bijuterii, al contrabandiștilor de obiecte prețioase.

La femeie, scrierea răsturnată revelează adesea un complex de inferioritate, impresia că este urâtă, fără sex-appeal, că nu poate fi iubită, dar trădează și experiențe nefericite sau atitudini rău-voitoare ale anturajului și ale celor apropiați.

Analiza acestui tip de scriere indică despre acea persoană că nu așteaptă nimic bun de la contactele cu alții, este temătoare, inhibabilă, neîncrezătoare, are un fel de carapace a gândurilor, iar uneori are vreun prieten.

Scrierea trebuie interpretată ca un semn de apărare, de retragere sau de înfrângere în fața realității, care îl duce pe subiect la o aversiune și la o represiune mai mult sau mai puțin violentă, angoasată a nevoilor de contact (erotic, afectiv, social, spiritual).

Această scriere cu elemente colțuroase și execuții tasate ar indica o personalitate schizoidă. Helmut Ploog, pentru o asemenea scriere răsturnată, ar vedea un subiect cu reținere, frică de viață, nesiguranță mascată.

Scrierea cu marginea superioară mică indică o persoană cu contacte sociale defectuoase. Subiectul, rezervat la început, ignoră considerațiile de rang, de respect și de curtoazie elementară și se manifestă cu vulgaritate. Klages, pentru această scriere juxtapusă (nelegată), ar spune că este vorba despre un subiect insensibil la rațiune. Grafismul nelegat indică lipsă de adaptare, un conflict important al personalității.

Prezența minciunii, a lipsei de sinceritate, a reținerii, a circumspecției este indicată de forma arcadată a nazalelor ”m” și ”n”. În privința prezenței unor elemente unghiulare, acestea ne traduc impasibilitatea la bucuriile sau suferințele altuia și o individualitate care se supără ușor, cu reacții de neplăcere și antipatie provocate prin idei de ”prejudiciere”.

Sentimentul de inferioritate este de tradus prin asprime, intransigență, obstinație sau ingratitudine.

La acești subiecți, eul este foarte ”sensibilizat” și ei reacționează agresiv față de orice opoziție, șoc sau contrarietate din exterior (Klages).

Semnătura are o semnificație deosebită: ”S” lățit pe orizontală semnifică o anume nevoie de spațiu, ea ar da din ”coate” ca să nu mai fie deranjată de vecini, de cei de lângă ea, iar dacă nu are parte de acest spațiu se simte înghesuită și reacționează violent (unghiularitatea superioară și inferioară la ”S”).

Asemenea acțiuni violente apar numai în unele momente când sunt create condiții de nemulțumire, de ceva anume, fiindcă bara literei ”t” descendentă ne relevă o persoană cu voință care slăbește, sentiment de neputință și nesiguranță pentru viitor.

Finalul descendent de la semnătură – este vorba despre ultima literă – relevă depresie, descurajare, epuizare morală.

Ca o concluzie, este vorba aici de un subiect cu un caracter dificil, introvertit, încăpățânat, cu acumulare de nemulțumiri, un contact cu lumea foarte slab sau deloc, nesincer, personalitate schizoidă care nu este puternică, ci doar încăpățânată.