Un sfert din populația României, inclusiv copiii, nu pot supraviețui fără ajutor de stat

Legea venitului minim de incluziune va intra în vigoare la 1 aprilie 2019. Acest act normative este, de fapt, ”un program anti-sărăcie care va fi direcționat către cei mai săraci 5 milioane de români”, așa cum arată expunerea de motive a legiuitorului. În textul motivației se mai spune că ”ajutorul de incluziune se acordă pentru asigurarea necesităților zilnice de viață”.  Iar un sfert din populația României, inlcusiv familii cu copii, se află în această situație. Conform articolului  97 din Legea, aceasta ar fi trebuit să intre învigoare de la 1 aprilie 2018. De ce nu s-a întâmplat acest lucru, rămâne o enigma…

Legea venitului minim de incluziune (176/2016) înlocuiește cele trei programe anti-sărăcie existente în acet moment – venitul minim garantat, alocațiile pentru susținerea familiilor și ajutoarele pentru încălzire – într-un singur program.

Componenetele se acordă astfel: ajutorul de incluziune, pentru persoanele/familiile care au un venit net lunar sub 260 de lei; ajutorul pentru familiile cu copii cu un venit net lunar sub 600 de lei; suplimentul pentru locuire, respective ajutorul pentru încălzire, în funcție de sistemul de încălzire utilizat, acordat persoanelor/familiilor cu venitul net lunar sub 600 de lei, dar și persoanelor singure cu vârste peste 60 de ani cu venitul net lunar sub 800 de lei.

Venitul minim garantat trece de la 141,5 lei, la 260 de lei

Ajutorul minim de incluziune va avea valoarea maximă de 260 de lei pelună. Vor face excepție persoanele singure cu vârsta de peste 60 de ani și venituri sub 800 de lei, care vor mai primi 300 de lei pe lună peste ceea ce au.

Ajutorul pentru familiile cu copii, în cazul celor cu venituri nete până în 260 de lei sau cele care primesc ajutor de incluziune, va fi de: 107 lei pe lună pentru un copil; 214 lei pe lună pentru doi copii; 321 de lei pe lună pentru trei copii; 428 de lei pe lună pentru patru sau mai mulți copii.

Ai carte, ai parte… de ajutor de la stat

Ajutorul pentru familiile cu copii, în cazul celor cu venituri nete între 261 și 600 lei va fi de: 85 de lei pentru un copil; 170 de lei pentru doi copii; 255 de lei pentru trei copii; 340 de lei pentru patru sau mai mulți copii.

În cazul familiilor monoparentale, ajutoarele vor fi mai mari cu aproxiamtiv 20 de lei în fiecare caz.

Ajutorul pentru familiile cu copii este diminiat cu 50% de copil în cazul în care minorul are 15 absențe nemotivate la școală, sau se anulează complet dacă depășește 30 de absențe nemotivate.

Menționăm că numărulvârstnicilor cu pensia minimă socială de 520 de lei este de 810.789, cu 241.000 maimulți (36,7%)  decât anul trecut în aceeași perioadă. De asemenea, numărul persoanelor care primesc venitul minim garantat (141,5 lei) este de 216.808. Restul de aproximativ 4 milioane de săraci, din cele 5 milioane menționate în Lege, sunt reprezentați de familii cu copii care au venituri nete sub 600 de lei pe lună- și bătrâni singuri.

”Suplimentul pentru locuire” nu poate fi mai mic de 10% din costurile pentru încălzire

Suplimentul pentru locuire, care nu poate fi mai mic de 10% din costul pentru încălzire, se acordă consumatorilor de energie vulnerabili pentru a-și încălzi locuințele.Consumator vulnerabil înseamnă persoană/familie cu venituri medii nete lunare sub 600 de lei, sau persoană singură cu vârsta peste 60 de ani și venituri medii nete lunare sub 800 de lei.

Pentru încălzirea cu gaz, ajutorul este de 260 de lei pe lună. Pentru încălzirea cu energie electric ajutorul este de 240 de lei pe lună, iar pentru combustibili solizi sau petrolieri este de 80 de lei pe lună.

Ajutorul pentru energia termică furnizată în sistemul centralizat se acordă în funcție de tipul de locuință și zona de temperatură. Calculele apar în Aneza 2 a Legii.

România a fost împărțită într-o zonă ”rece”, una ”temperată” și una ”caldă”

Legea venitului minim de incluziune modifică oarecum România din punct de vedere climatic. Astfel, unele județesunt considerate ca aparținând zonei calde (să avem și noi Tropicele noastre…), altele rămân în zona temperată, iar o parte intră în ”zona rece”. În funcție de această delimitare, ajutorul de încălzire, numit acum supliment pentru locuire, va fi mai mic sau mai mare.

Astfel, județele reci sunt: Harghita, Suceava, Covasna, Brașov, Bistrița-Năsăud, Bacău, Botoșani, Cluj, Vaslui, Neamț, Mureș, Sibiu, Hunedoara, Iași, Alba.

Județele temperate: Vrancea, Satu Mare, Dâmbovița, Argeș, Ialomița, Sălaj, Dolj, Maramureș, Galați, Prahova, Brăila, Buzău, Olt, Bihor, Teleorman, Ilfov, Gorj.

Județele calde: Giurgiu, Tulcea, Vâlcea, Arad, Caraș-Severin, București, Călărași, Timiș, Mehedinți, Constanța.