Colonoscopia ar putea fi evitată? 5 alternative pentru depistarea cancerului de colon. Ce trebuie să știe românii trecuți de 45 de ani

Colonoscopia este una dintre cele mai importante investigații pentru depistarea cancerului colorectal, însă teama de procedură îi determină pe mulți oameni să amâne ani întregi controlul medical. Există, totuși, mai multe alternative, de la analize simple din scaun până la capsule cu cameră video și teste moderne de sânge. Medicii atrag însă atenția că niciuna dintre aceste metode nu poate înlocui complet colonoscopia, mai ales atunci când există simptome sau suspiciuni de boală.

1. Testul din scaun pentru sânge ascuns. Cea mai simplă alternativă

Testul imunochimic fecal, cunoscut sub denumirea de FIT, este una dintre cele mai accesibile metode de screening pentru cancerul colorectal.

Investigația presupune recoltarea unei mici probe de scaun, acasă, fără pregătirea specială necesară unei colonoscopii.

Analiza urmărește identificarea unor cantități foarte mici de sânge, care nu pot fi observate cu ochiul liber.

Metoda este utilizată în programele de screening din numeroase țări, însă are și limite importante.

Polipii intestinali, în special cei mici, nu sângerează întotdeauna. Din acest motiv, un rezultat negativ nu exclude complet existența unor leziuni.

Testul trebuie repetat periodic, în funcție de programul de screening și recomandarea medicului, de regulă anual sau la doi ani.

2. Testele ADN din scaun. Pot identifica modificări asociate cancerului

O altă metodă modernă presupune analiza unei probe de scaun pentru identificarea sângelui și a unor modificări genetice asociate cancerului colorectal.

Aceste teste pot detecta anumite leziuni pe care testul FIT le-ar putea rata.

Totuși, sensibilitatea mai mare vine și cu un dezavantaj: există posibilitatea unor rezultate fals pozitive, care necesită investigații suplimentare.

În cazul unui rezultat pozitiv, pacientul trebuie să efectueze o colonoscopie pentru stabilirea diagnosticului.

3. Colonoscopia virtuală. Investigație CT în locul endoscopului

Colonoscopia virtuală, numită și colonografie CT, utilizează tomografia computerizată pentru examinarea colonului.

Spre deosebire de colonoscopia clasică, procedura nu presupune introducerea unui endoscop pe întreaga lungime a intestinului gros.

Cu toate acestea, pacientul trebuie să efectueze pregătirea intestinului, iar colonul este destins cu aer sau dioxid de carbon prin intermediul unei sonde rectale.

Investigația implică și expunerea la o doză de radiații.

Un alt dezavantaj este că anumite leziuni mici sau plate pot fi mai greu de identificat.

Dacă sunt descoperiți polipi care necesită îndepărtare, pacientul va avea nevoie ulterior de colonoscopie clasică.

4. Capsula endoscopică. O cameră video care traversează intestinul

Una dintre metodele care atrag tot mai mult interes este capsula endoscopică pentru colon.

Pacientul înghite o capsulă de mici dimensiuni, dotată cu o cameră video, care transmite imagini pe măsură ce traversează tubul digestiv.

La prima vedere, metoda pare mult mai confortabilă decât colonoscopia obișnuită.

Există însă câteva limite importante.

Pregătirea intestinului este riguroasă și poate fi chiar mai solicitantă decât în cazul colonoscopiei clasice.

În plus, investigația nu este disponibilă în toate unitățile medicale și nu permite prelevarea de biopsii sau îndepărtarea polipilor.

Capsula poate reprezenta o alternativă în anumite situații, dar nu este potrivită pentru fiecare pacient.

5. Analizele de sânge. Pot depista cancerul de colon?

Cercetările medicale au dus la dezvoltarea unor teste de sânge care urmăresc identificarea unor semnale biologice asociate cancerului colorectal.

Acestea pot fi utile în anumite programe de screening, dar au limitări importante, mai ales în identificarea polipilor precanceroși.

De asemenea, markerii tumorali utilizați în practica medicală, precum CEA, nu sunt recomandați ca teste de screening pentru depistarea cancerului colorectal la persoanele fără simptome.

Valorile lor pot fi normale chiar și în prezența bolii.

Prin urmare, o analiză de sânge cu rezultate normale nu garantează absența cancerului de colon.

De ce colonoscopia rămâne investigația de referință

Principalul avantaj al colonoscopiei este că permite nu doar identificarea leziunilor, ci și intervenția asupra acestora.

În timpul aceleiași proceduri, medicul poate examina mucoasa colonului, poate preleva biopsii și poate îndepărta polipii.

Eliminarea polipilor precanceroși poate preveni apariția unor forme de cancer colorectal.

În schimb, celelalte investigații au în principal rol de depistare.

Dacă un test de screening din scaun sau din sânge este pozitiv, colonoscopia este necesară pentru evaluarea rezultatului.

Când nu trebuie amânată colonoscopia

Medicii avertizează că alternativele neinvazive sunt destinate în special persoanelor fără simptome și cu risc obișnuit de cancer colorectal.

Situația este diferită atunci când apar semne care necesită evaluare medicală, precum:

  • Sângerări rectale sau sânge vizibil în scaun.
  • Anemie fără o cauză cunoscută.
  • Modificări persistente ale tranzitului intestinal.
  • Scădere inexplicabilă în greutate.
  • Antecedente personale de polipi sau rude apropiate diagnosticate cu cancer colorectal.

Deși sângerările pot avea cauze frecvente și benigne, precum hemoroizii sau fisurile anale, acestea nu trebuie atribuite automat unor asemenea afecțiuni fără evaluare medicală.

”Există o analiză care să înlocuiască colonoscopia?
„Doctore, nu există și altceva? O analiză, o capsulă cu cameră, orice, numai nu tubul ăla.”
Aud întrebarea asta aproape în fiecare săptămână. De obicei vine de la cineva care a amânat câțiva ani, a citit despre pregătire și a hotărât că mai bine nu. Îl înțeleg. Nimeni nu se trezește dimineața cu chef de colonoscopie. Nici eu n-aș avea, sincer.
Mitul pe care îl aud des e că ar exista o analiză modernă care face exact ce face colonoscopia, doar fără neplăceri. Adevărul e la mijloc: alternative există, unele sunt foarte bune, dar niciuna nu face tot.
Testul din scaun pentru sânge ascuns, cel imunochimic, e cel mai simplu. O mostră mică, recoltată acasă, fără dietă și fără pregătire. Caută urme de sânge pe care nu le vezi cu ochiul liber. E folosit în programele de screening din multe țări și e un test serios. Limita lui: polipii mici de multe ori nu sângerează, așa că îi poate rata. De aceea se repetă regulat, la unul sau doi ani, nu o dată în viață.
Există și teste din scaun care caută, pe lângă sânge, ADN modificat. Prind mai multe leziuni, dar ies mai des pozitive și la oameni care până la urmă n-au nimic.
Colonoscopia virtuală e de fapt un CT al colonului. Nu se trece endoscopul prin tot intestinul, dar colonul tot se umflă cu aer printr-o sondă mică, iar pregătirea intestinului rămâne necesară. Plus o doză mică de radiații. Leziunile mici și plate pot scăpa.
Capsula endoscopică pentru colon sună ideal: înghiți o cameră și gata. Doar că pregătirea e și mai riguroasă, altfel camera filmează frumos ce n-ar trebui să fie acolo. Și nu se găsește peste tot.
Apoi sunt analizele de sânge. Markerii tumorali din analizele obișnuite nu sunt teste de depistare, pot fi normali la cineva care are deja cancer. Testele noi de sânge pentru cancer de colon se dezvoltă, dar deocamdată prind greu polipii, adică exact ce vrem să scoatem înainte să devină cancer.
Și acum partea care contează. Dacă oricare dintre testele astea iese pozitiv, următorul pas e colonoscopia. E singura care, în aceeași ședință, vede polipul și îl scoate. Celelalte depistează. Colonoscopia poate și preveni.
Mai e un lucru. Alternativele sunt pentru oamenii fără simptome și fără risc crescut. Dacă ai sângerare, anemie fără explicație, o schimbare a tranzitului care ține de câteva săptămâni sau rude apropiate cu cancer de colon, discuția e alta. Sângerarea vine cel mai des de la hemoroizi sau de la o fisură, dar trebuie văzută, iar acolo un test din scaun nu răspunde la întrebare.
Partea sinceră: testul care contează e cel pe care chiar îl faci. Un test din scaun făcut la timp bate o colonoscopie amânată cinci ani.
Dacă frica te ține pe loc, colonoscopia se poate face cu sedare, adică de obicei dormi, mulțumită colegilor de la anestezie. Pregătirea rămâne partea neplăcută, nu vă mint.
Dar după o colonoscopie normală, la un om fără risc crescut, următoarea e de obicei abia peste zece ani.
Dacă ai trecut de 45 sau 50 de ani, în funcție de ghidul după care se lucrează, și n-ai făcut niciun test, vorbește cu medicul de familie sau cu gastroenterologul despre varianta potrivită pentru tine.
Și trimiteți postarea cuiva care amână de ani buni pentru că îi e frică de tub”, spune specialistul, medicul chirurg, de la Spitalul Militar Central, Carol Davila”, din București. Cristian Blăjuț.

Cristian Blăjuț, poate fi contactat la telefonul 0750 420 793 și pe pagina de web dr. cristianblajuț.

Doctorul Cristian Blăjuț îndeamnă să se facă colonoscopia
Doctorul Cristian Blăjuț îndeamnă să se facă colonoscopia

Colonoscopia cu sedare. Pacientul poate dormi în timpul investigației
Colonoscopia cu sedare. Pacientul poate dormi în timpul investigației. FOTO-Cristian Blajut-facebook

Pentru persoanele care se tem de durere sau disconfort, colonoscopia poate fi efectuată cu sedare, după evaluarea medicală și anestezică.

În multe cazuri, pacientul nu resimte procedura sau își amintește foarte puțin din timpul acesteia.

Pregătirea intestinului rămâne una dintre cele mai neplăcute etape, însă este esențială pentru obținerea unor rezultate corecte.

În cazul unei colonoscopii normale, efectuate complet și cu pregătire adecvată, la o persoană cu risc obișnuit, următorul screening prin colonoscopie este recomandat, de regulă, după zece ani.

După 45 de ani, screeningul poate salva vieți

În funcție de ghidurile medicale și de programul național aplicabil, screeningul cancerului colorectal poate începe de la 45 sau 50 de ani pentru persoanele cu risc obișnuit.

În cazul celor cu antecedente familiale sau alți factori de risc, investigațiile pot fi recomandate mai devreme.

Specialiștii subliniază că alegerea metodei trebuie făcută împreună cu medicul, ținând cont de vârstă, simptome, antecedente și disponibilitatea investigațiilor.

Un test de screening efectuat la timp este mai util decât o investigație amânată ani întregi din cauza fricii.

Mesajul esențial este că există alternative la colonoscopie pentru anumite categorii de pacienți, dar niciuna nu oferă toate avantajele acesteia, în special posibilitatea îndepărtării polipilor înainte ca aceștia să devină canceroși.