
FOTO. Nicușor Dan a semnat decretul! Avocatul, Marius Harosa, 52 de ani, originar din Năsăud, decorat post-mortem cu Ordinul „Steaua României”
Președintele României, Nicușor Dan, a semnat miercuri, 11 noiembrie 2026, decretul prin care avocatul și profesorul universitar Liviu-Marius Harosa, originar din orașul Năsăud, județul Bistrița-Năsăud, este decorat post-mortem cu Ordinul Național „Steaua României”, în grad de Cavaler. Distincția reprezintă o recunoaștere a contribuției sale la apărarea drepturilor și libertăților cetățenești, precum și la protejarea patrimoniului național.
Marius Harosa, un năsăudean, distins cu una dintre cele mai importante decorații ale României
Originar din orașul Năsăud, Liviu-Marius Harosa a fost avocat și conferențiar universitar doctor, remarcându-se prin activitatea sa în domeniul juridic, academic și civic.
Prin decretul semnat de președintele Nicușor Dan, activitatea sa este recunoscută la cel mai înalt nivel al statului român.

Administrația Prezidențială precizează că distincția a fost acordată „în semn de înaltă apreciere și recunoștință pentru întreaga sa activitate pusă în slujba cercetării, promovării și apărării drepturilor și libertăților cetățenești”.
Totodată, Președinția evidențiază contribuția avocatului la protejarea patrimoniului național și a intereselor strategice ale României.

Activitate dedicată drepturilor cetățenești și patrimoniului național
În motivarea decretului, Liviu-Marius Harosa este prezentat drept un model de implicare a societății civile în apărarea unor valori fundamentale.
Activitatea sa a fost apreciată pentru contribuțiile în domeniul cercetării și promovării drepturilor cetățenești, dar și pentru implicarea în protejarea patrimoniului național.
Distincția acordată post-mortem reprezintă un omagiu adus întregii sale cariere profesionale și universitare.
Ordinul „Steaua României”, cea mai înaltă decorație națională
Ordinul Național „Steaua României” este cea mai înaltă decorație națională din sistemul românesc de ordine și medalii, fiind conferit pentru merite deosebite în serviciul statului și al societății.

Acordarea post-mortem a Ordinului în grad de Cavaler reprezintă o recunoaștere oficială a contribuțiilor aduse de Liviu-Marius Harosa în domeniul juridic și civic.
Pentru orașul Năsăud, localitatea sa de origine, această distincție reprezintă și un moment de recunoaștere a unui profesionist care s-a remarcat prin activitatea sa în slujba drepturilor și libertăților cetățenești.
Cine a fost Marius Harosa
Liviu-Marius Harosa (cunoscut ca Marius Harosa; (n. , Năsăud, România – d. ) a fost un avocat și conferențiar universitar român la Facultatea de Drept a Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca. Activitatea sa academică s-a concentrat asupra dreptului civil, dreptului canonic și dreptului internațional privat. A fost laureat al Premiului „Andrei Rădulescu” al Academiei Române și s-a implicat în numeroase litigii privind proiectul minier de la Roșia Montană.[4][5][6]
Biografie și studii
Liviu-Marius Harosa s-a născut la 18 octombrie 1974. A absolvit Facultatea de Drept a Universității Babeș-Bolyai în 1997, ca șef de promoție. În același an, a urmat cursuri de drept internațional privat la Academia de Drept Internațional de la Haga, în Țările de Jos.[7]
În 2008 a obținut titlul de doctor în drept la Universitatea Babeș-Bolyai, cu distincția Magna cum laude, sub coordonarea profesorului Liviu Pop. Cercetarea sa doctorală a avut ca temă regimul juridic al bunurilor temporale ale Bisericii. În perioada pregătirii doctorale a efectuat stagii de documentare la Universitatea din Viena, la instituții universitare din Roma și la Biblioteca Apostolică Vaticană.[4]
Ulterior, a urmat studii postdoctorale în cadrul unui program asociat cu Academia Română, Collège de France și École des hautes études en sciences sociales din Paris.[4]
Carieră academică și profesională
Harosa și-a început activitatea didactică la Facultatea de Drept a Universității Babeș-Bolyai în 1997, ocupând succesiv funcțiile de preparator universitar, asistent universitar și lector universitar. Din aprilie 2014 a ocupat funcția de conferențiar universitar în cadrul Departamentului de Drept Privat.[7]
A predat discipline precum Drept civil. Drepturile reale, Drept canonic și Clinică juridică, desfășurând și activități de seminar în domeniul obligațiilor civile și al dreptului internațional privat.[4]
În paralel cu activitatea universitară, a profesat ca avocat în cadrul Baroului Cluj, în care a fost înscris din 1997. A activat ca arbitru la Curtea de Arbitraj Comercial Internațional de pe lângă Camera de Comerț și Industrie a României și ca formator în cadrul Institutului Național pentru Pregătirea și Perfecționarea Avocaților. A fost, de asemenea, membru al Consiliului Baroului Cluj și al unor colective editoriale ale revistelor juridice de specialitate.[7][8]
Activitate instituțională și academică
Marius Harosa a făcut parte din Comisia de etică a Universității Babeș-Bolyai în perioada 2020–2025. A fost numit membru prin decizia rectorului din 22 aprilie 2020, fiind inclus și în componența comisiei aprobată pentru mandatul 2024–2028. În septembrie 2025, Senatul universității a aprobat înlocuirea sa în această comisie.[9][10]
În cadrul activității desfășurate în Consiliul Baroului Cluj, a coordonat trei proiecte de practică profesională pentru studenții Facultății de Drept a UBB. A fost membru al Consiliului Științific al Institutului Național pentru Pregătirea și Perfecționarea Avocaților, Centrul Teritorial Cluj, și șef al Departamentului de pregătire continuă al acestuia.[11]
În octombrie 2022, Harosa s-a numărat printre inițiatorii conferinței „Formalism și libertate în dreptul privat”, desfășurată la Cluj-Napoca în zilele de 14 și 15 octombrie. Evenimentul a fost organizat în colaborare de Facultatea de Drept a Universității Babeș-Bolyai, Baroul Cluj, Institutul Național pentru Pregătirea și Perfecționarea Avocaților și asociația Young Lawyers. Implicarea lui Harosa în inițierea conferinței a fost confirmată de conducerea Baroului Cluj.[12]
În iunie 2024, Harosa a participat, în calitate de raportor național, la elaborarea raportului României pentru reuniunile internaționale ale Asociației Henri Capitant de la Antananarivo, Madagascar. Raportul a abordat regimul juridic al proprietății funciare, inclusiv formele tradiționale de proprietate colectivă din România.[13]
Activitatea juridică privind Roșia Montană
O parte a activității sale profesionale a fost legată de litigiile privind proiectul de exploatare minieră de la Roșia Montană. Împreună cu avocatul Dumitru Dobrev și cu alți colaboratori, a reprezentat organizații civice și de mediu care contestau în instanță acte administrative emise în legătură cu proiectul minier al companiei Roșia Montană Gold Corporation.[6]
În noiembrie 2015, Harosa a reprezentat reclamanții într-un proces în care Tribunalul Cluj a dispus anularea unor hotărâri ale Consiliului Local Roșia Montană privind Planul Urbanistic General al comunei și un plan urbanistic zonal destinat dezvoltării proiectului minier. Hotărârea putea fi atacată cu recurs.[14]
Harosa și Dobrev au desfășurat timp de aproximativ două decenii activități juridice pro bono în sprijinul organizațiilor care se opuneau proiectului minier. În cadrul arbitrajului internațional dintre compania Gabriel Resources și statul român, cei doi au participat la formularea unei intervenții de tip amicus curiae, prin care au susținut, între altele, că proiectul nu beneficia de acceptarea comunității locale.[6]
În martie 2024, după soluționarea arbitrajului în favoarea României, publicația PressOne a publicat un interviu amplu cu Marius Harosa și Dumitru Dobrev, dedicat participării lor la procesele privind Roșia Montană și argumentelor juridice utilizate în aceste litigii.[6]
Activitate științifică
Harosa a publicat, ca autor sau coautor, cursuri universitare, tratate, monografii și studii juridice. Domeniile sale de cercetare au inclus dreptul civil, dreptul canonic, dreptul internațional privat și regimul juridic al proprietății.[8]
Cercetările sale au abordat și aspecte ale proprietății intelectuale și imobiliare. În 2017 a publicat studiul „Bunurile incorporale și proprietatea virtuală. Codurile de computer (computer codes) – balansări între proprietatea intelectuală, proprietatea virtuală și proprietatea pură și simplă asupra bunurilor incorporale”, în Revista Română de Drept Privat, nr. 3, pp. 160–183.[15]
În 2021 a publicat, împreună cu Dumitru Dobrev, studiul „Legislația privind consolidarea clădirilor interbelice – aspecte fiscale, provocări și propuneri de lege ferenda”, în Revista Română de Drept al Afacerilor, nr. 6, pp. 94–107. Articolul examinează cadrul legislativ al consolidării clădirilor, dificultățile privind deciziile coproprietarilor și posibile modificări legislative.[16.


