
Grindeanu îi atacă pe primarii PSD! 150 de edili social-democrați riscă să-și piardă funcțiile
Reforma administrativ-teritorială pregătită de Sorin Grindeanu, șeful PSD, riscă să provoace un adevărat cutremur în propriul partid.
Aproximativ 150 de primari PSD ar putea rămâne fără funcții în urma comasării localităților mici, potrivit estimărilor apărute în spațiul public.
În total, 429 de comune cu cel mult 1.500 de locuitori sunt vizate de planurile de reorganizare. În timp ce conducerea PSD vorbește despre reducerea cheltuielilor publice, unii primari social-democrați contestă măsurile care le-ar putea elimina administrațiile locale.
Grindeanu pregătește desființarea unor primării. PSD riscă să piardă 150 de edili
Sorin Grindeanu a anunțat că reforma administrativ-teritorială trebuie să includă inclusiv comasări obligatorii ale localităților care nu mai îndeplinesc anumite criterii demografice și administrative.
Măsurile ar urma să producă efecte începând cu anul 2028, odată cu organizarea viitoarelor alegeri locale.
PSD, partid care controlează aproximativ 1.700 de primării la nivel național, ar putea fi afectat direct de reorganizare. Estimările indică faptul că aproximativ 150 de edili social-democrați ar putea să-și piardă funcțiile în cazul aplicării comasărilor.
Cifra nu reprezintă însă o decizie oficială, iar lista localităților care vor fi reorganizate nu a fost stabilită.
Pentru conducerea PSD, reforma este prezentată drept o soluție pentru eficientizarea administrației. Pentru primarii din comunele mici, aceasta poate însemna dispariția funcțiilor și a instituțiilor pe care le conduc.
Primarii PSD se revoltă împotriva propriului lider
Planurile de reorganizare au provocat nemulțumiri inclusiv în interiorul PSD.
În județul Iași, mai mulți primari social-democrați și-au exprimat rezervele față de comasarea obligatorie a comunelor.
Pamfilică Brânză, primarul comunei Cucuteni, localitate cu aproximativ 1.335 de locuitori, a atras atenția asupra identității istorice și culturale a comunității.
Comuna este cunoscută pentru patrimoniul arheologic asociat culturii Cucuteni, iar edilul consideră că reorganizarea administrativă trebuie să țină cont și de asemenea particularități.

Nemulțumiri au fost exprimate și de Ginovel Gheorghiu, primarul PSD al comunei Roșcani, care a cerut analizarea consecințelor comasărilor asupra comunităților locale.
Primarii invocă riscul îndepărtării serviciilor publice de cetățeni, în special în zonele rurale unde infrastructura și transportul public sunt deficitare.
119 orașe din România nu îndeplinesc pragul legal de populație
Datele Curții de Conturi arată că problemele administrației locale sunt mult mai ample decât situația comunelor vizate de reforma lui Grindeanu.
Din cele 216 orașe analizate, 119 aveau, în anul 2023, mai puțin de 10.000 de locuitori, pragul demografic prevăzut de Legea nr. 351/2001.
Practic, peste jumătate dintre orașele analizate nu mai îndeplineau criteriul demografic stabilit prin legislație.
În mediul rural, alte sute de comune se află sub pragul de 1.500 de locuitori.
Depopularea localităților și scăderea veniturilor proprii au accentuat dependența administrațiilor locale de transferurile de la bugetul de stat.
Totuși, neîndeplinirea pragurilor demografice nu atrage automat desființarea unei localități. O asemenea măsură necesită modificări legislative și proceduri administrative, anunță newsweek.ro.
Milioane de lei cheltuite anual pentru salariile din primării
Una dintre principalele probleme evidențiate de Curtea de Conturi este costul funcționării administrațiilor locale în raport cu veniturile proprii.
La Buziaș, oraș cu aproximativ 6.800 de locuitori, bugetul pentru anul 2026 prevede cheltuieli de personal de 15 milioane de lei, echivalentul a aproximativ 3 milioane de euro.
Cheltuielile totale sunt estimate la 32,5 milioane de lei, în timp ce veniturile bugetate ajung la 30,8 milioane de lei.
În orașul Murgeni, județul Vaslui, cheltuielile salariale brute sunt estimate la 9,4 milioane de lei anual. Din veniturile bugetare de 55 de milioane de lei prevăzute pentru 2025, aproximativ 36 de milioane provin din subvenții.
La Aleșd, județul Bihor, cheltuielile de personal depășesc 8 milioane de lei, iar la Curtici, județul Arad, ajung la aproximativ 12,5 milioane de lei.
Aceste exemple arată dimensiunea cheltuielilor administrative, deși sumele includ categorii de personal și servicii publice care diferă de la o localitate la alta.
Curtea de Conturi: multe primării nu își pot susține singure cheltuielile
Potrivit raportului Curții de Conturi, în anul 2023 doar 27% dintre comune și 34% dintre orașele mici au reușit să își asigure din venituri proprii mai mult de jumătate din buget.
În cazul comunelor, numai 31% au putut acoperi cheltuielile de personal din veniturile proprii analizate.
Situația ridică semne de întrebare privind sustenabilitatea actualei organizări administrative, în condițiile în care numeroase localități depind de alocările financiare de la nivel central.
Comasarea ar putea reduce anumite cheltuieli, dar economiile reale ar depinde de reorganizarea personalului, a instituțiilor și a serviciilor publice.
Grindeanu, în fața unei decizii care poate provoca tensiuni în PSD
Reforma administrativ-teritorială se anunță un test important pentru Sorin Grindeanu și conducerea PSD.
Pe de o parte, liderii social-democrați susțin necesitatea reducerii cheltuielilor publice și a reorganizării administrațiilor care nu dispun de suficiente resurse financiare.
Pe de altă parte, măsurile ar putea afecta direct primari ai propriului partid, inclusiv edili care conduc de mai multe mandate comunități rurale.
Citește și Bolojan, atac dur la PSD înainte să plece de la Guvern: „O politică păguboasă care a golit vistieria țării”. VIDEO
Comasarea unor comune ar presupune dispariția unor funcții de primar și viceprimar, reducerea numărului de consilieri locali și reorganizarea aparatului administrativ.
Pentru moment, nu există o lege adoptată care să stabilească desființarea celor 429 de primării și nici o listă oficială a celor aproximativ 150 de primari PSD care ar putea fi afectați.
Dacă proiectul va fi transformat în lege și aplicat începând cu 2028, România ar putea avea un număr mai mic de unități administrativ-teritoriale.
Rămâne de văzut dacă Sorin Grindeanu va reuși să obțină sprijinul propriului partid pentru o reformă care ar putea elimina inclusiv funcțiile unor primari social-democrați.


