ȘOC pentru Guvernul Niculescu–Grindeanu! Sindicatele amenință cu greva generală și cer miliardele promise în lupta cu Bolojan

Guvernul condus de Luca Niculescu se confruntă cu o nouă criză, la doar câteva zile de la instalare. Sindicatele din administrația publică pregătesc o posibilă grevă generală și cer adoptarea urgentă a legii salarizării.

Presiunea vine într-un moment în care PSD trebuie să răspundă unor revendicări susținute în perioada confruntărilor cu fostul premier Ilie Bolojan, iar bugetul României este deja împovărat de cheltuieli uriașe.

Sindicatele amenință cu greva generală. Guvernul Niculescu, sub presiune

Liniștea politică de după formarea noului Executiv ar putea fi de scurtă durată. Organizațiile sindicale din administrația publică strâng semnături pentru declanșarea unei greve generale, nemulțumite de întârzierea adoptării noii legi a salarizării.

Nici sistemul sanitar nu este ferit de proteste. Greva suspendată anterior ar putea fi reluată dacă revendicările angajaților nu vor primi un răspuns concret.

Principala solicitare a sindicatelor este adoptarea rapidă a unui nou sistem de salarizare pentru angajații statului, care să permită majorarea veniturilor începând din 2027.

Problema este însă una financiară: de unde va găsi Guvernul banii necesari?

PSD a criticat austeritatea lui Bolojan. Acum trebuie să găsească miliardele

În perioada confruntărilor politice cu fostul premier Ilie Bolojan, PSD a contestat măsurile de austeritate și a susținut revendicări sociale și salariale.

Odată cu instalarea Guvernului Luca Niculescu, responsabilitatea găsirii unei soluții revine actualei majorități parlamentare, din care fac parte și social-democrații.

La negocierile din vară, solicitările sindicatelor din administrația publică ar fi presupus cheltuieli suplimentare de aproximativ 20–27 de miliarde de lei, raportat la nivelul din 2026.

Guvernul Bolojan acceptase discutarea unei creșteri a cheltuielilor salariale de aproximativ 12 miliarde de lei, pe baza evaluărilor Băncii Mondiale.

Inițial, proiectul noii legi a salarizării prevedea un impact bugetar de aproximativ 8 miliarde de lei pentru anul 2027, însă negocierile au împins suma peste pragul de 12 miliarde.

Acum, noul Executiv trebuie să decidă dacă poate susține financiar aceste majorări sau dacă va amâna din nou reforma salarizării.

Pensionarii ar putea plăti prețul majorărilor salariale

Una dintre variantele discutate pentru acoperirea cheltuielilor suplimentare ar putea afecta direct pensionarii.

Potrivit informațiilor apărute în spațiul public, Comisia Europeană ar fi recomandat extinderea contribuției la asigurările de sănătate asupra tuturor pensionarilor, în eventualitatea unei majorări a cheltuielilor salariale cu 12 miliarde de lei în 2027.

În prezent, contribuția la asigurările de sănătate este datorată pentru partea din pensie care depășește pragul de 3.000 de lei.

O eventuală extindere a acestei obligații ar putea reduce veniturile nete ale pensionarilor care în prezent nu plătesc contribuția.

Deocamdată, nu există o decizie oficială a Guvernului Niculescu, privind introducerea unei asemenea măsuri.

Salariile bugetarilor costă deja 166 de miliarde de lei

Cheltuielile de personal ale statului sunt estimate la aproximativ 166 de miliarde de lei pentru anul 2026.

Orice majorare semnificativă a salariilor bugetarilor ar pune o presiune suplimentară asupra finanțelor publice, într-un moment în care România trebuie să reducă deficitul bugetar.

Situația este complicată și de celelalte obligații financiare ale Guvernului Niculescu.

Executivul Niculescu trebuie să găsească resurse pentru indexarea pensiilor, achitarea restanțelor salariale din sistemul judiciar, finanțarea spitalelor și eventualele măsuri de sprijin pentru populația afectată de costurile energiei.

Numai restanțele salariale ale magistraților sunt estimate la aproximativ 10 miliarde de lei.

În același timp, România se confruntă cu incertitudini privind fondurile europene și îndeplinirea angajamentelor asumate prin Planul Național de Redresare și Reziliență.

Guvernul Niculescu nu exclude noi taxe în 2027

Premierul Luca Niculescu a admis că majorarea taxelor în anul 2027 nu poate fi exclusă dacă reducerea cheltuielilor statului nu va produce economiile necesare.

O asemenea perspectivă complică suplimentar situația politică a PSD, partid care a criticat în repetate rânduri măsurile de austeritate promovate de Ilie Bolojan.

Deficitul bugetar este estimat la aproximativ 5,8–6% din PIB în 2026, iar pentru anul viitor ținta indicată se situează în jurul valorii de 5,2–5,5%.

În aceste condiții, adoptarea unei legi a salarizării cu impact de zeci de miliarde de lei ar necesita identificarea unor surse suplimentare de finanțare sau reducerea altor cheltuieli.

Prima mare confruntare dintre sindicate și noul Guvern Niculescu

Presiunea sindicală reprezintă unul dintre primele teste majore pentru Guvernul Luca Niculescu.

Sindicatele vor majorări salariale și termene clare, în timp ce Executivul trebuie să respecte constrângerile bugetare și angajamentele europene.

Pentru PSD, situația are și o miză politică. Social-democrații trebuie să explice cum pot fi finanțate revendicările salariale susținute în perioada opoziției față de politicile lui Bolojan.

”Am susținut public de multe ori ideea că un loc de muncă trebuie să însemne mai mult decât un salariu la sfârșitul lunii.

El trebuie să ofere siguranță, respect și șansa la un trai decent. Am repetat-o și în perioada în care PSD s-a luptat pentru creșterea salariului minim.

În consecință, pentru mine, a fost mai mult decât firesc să aprob, ieri, alături de colegii mei, miniștri social-democrați europeni responsabili de ocuparea forței de muncă și afaceri sociale, Declarația ministerială PES EPSCO. Prin aceasta susținem o legislație europeană mai puternică pentru protejarea angajaților și pentru locuri de muncă de calitate.

Declarația stabilește nouă priorități, pe care le consider de bun-simț, indiferent de orientarea ideologică a fiecăruia.

1. Locuri de muncă în care omul este pe primul loc, inclusiv în raport cu inteligența artificială.

2. Drepturi egale pentru toți angajații.â

3. Locuri de muncă sigure și sănătoase.

4. Echilibru între viața profesională și cea personală, inclusiv dreptul la deconectare.

5. Consolidarea drepturilor angajaților, a sindicatelor și a negocierii colective.

6. Egalitate de șanse și de remunerare între femei și bărbați.

7. Acces la locuri de muncă de calitate pentru fiecare.

8. Salarii corecte, care să asigure un trai decent.

9. Finanțare europeană pentru locuri de muncă de calitate, competențe și protecție socială.

Pentru mine, aceasta este miza unei Europe sociale puternice: o economie care funcționează și în interesul oamenilor”, a anunțat ministrul muncii, Florin Manole.

Dacă negocierile vor eșua, România s-ar putea confrunta cu proteste extinse în administrația publică și în sănătate.

Iar întrebarea esențială rămâne fără răspuns: cine va suporta costul noilor majorări salariale – bugetul de stat, contribuabilii sau pensionarii?