România, în pragul unei reorganizări istorice după 58 de ani! PNL și USR vor redesenarea hărții administrative. Presiune pe PSD și Sorin Grindeanu

România ar putea trece prin cea mai amplă reorganizare administrativ-teritorială din ultimele aproape șase decenii. PNL și USR au făcut primul pas oficial în Parlament pentru modificarea actualei structuri administrative a țării, stabilită în anul 1968.

Birourile permanente reunite ale Camerei Deputaților și Senatului au aprobat demersul privind pregătirea înființării unei comisii parlamentare speciale, care să elaboreze legislația necesară reformei. Inițiatorii cer accelerarea procedurilor și avertizează că orice amânare ar reprezenta abandonarea reformei.

PNL și USR forțează reorganizarea României. Primul pas a fost făcut în Parlament

Liderul deputaților PNL, Gabriel Andronache, a anunțat joi, 15 octombrie, că solicitarea comună a liberalilor și reprezentanților USR a fost discutată și aprobată de conducerea Parlamentului.

Decizia prevede ca toate grupurile parlamentare să transmită propunerile și nominalizările necesare constituirii unei comisii speciale comune pentru reorganizarea administrativ-teritorială.

Termenul-limită este următoarea ședință a Birourilor permanente reunite, când proiectul de hotărâre privind înființarea comisiei ar urma să fie supus votului.

Prin urmare, comisia nu a fost încă înființată, însă procedura parlamentară a fost declanșată.

Avertisment pentru partidele parlamentare: orice amânare poate bloca reforma

Gabriel Andronache a transmis că PNL și USR nu vor accepta tergiversarea constituirii comisiei.

Liberalul a avertizat că o eventuală amânare a deciziei ar echivala, în opinia inițiatorilor, cu renunțarea la reforma administrativ-teritorială.

În această situație, PNL și USR intenționează să utilizeze procedurile parlamentare disponibile pentru a determina constituirea comisiei speciale.

Andronache a subliniat că este primul demers instituțional concret de acest tip după 58 de ani, actuala organizare administrativă a României fiind stabilită în 1968.

PSD, pus în fața unei decizii. Sorin Grindeanu a cerut reforma administrativă

Inițiativa PNL și USR pune presiune politică asupra PSD, formațiune care a inclus reorganizarea administrativ-teritorială printre prioritățile discutate în contextul formării noului Guvern.

Reprezentanții USR au amintit că Sorin Grindeanu a introdus această reformă pe lista celor zece priorități solicitate Executivului.

În aceste condiții, cele două partide așteaptă ca social-democrații să susțină constituirea comisiei parlamentare și elaborarea legislației necesare.

Poziția PSD va avea o importanță majoră pentru continuarea demersului, având în vedere ponderea social-democraților în Parlament.

Dispar județe, comune și primării? Ce presupune reorganizarea României

Reforma administrativ-teritorială ar putea modifica actuala structură a administrației locale, însă forma concretă a schimbărilor nu a fost stabilită.

Printre variantele care pot fi analizate se numără comasarea unor unități administrativ-teritoriale, modificarea limitelor teritoriale și reorganizarea instituțiilor locale.

Deocamdată, nu există o decizie privind desființarea anumitor județe, comune sau primării și nici o hartă oficială a viitoarei organizări.

USR susține că reforma trebuie fundamentată pe criterii demografice și financiare, astfel încât administrațiile locale să poată furniza servicii publice mai bune și să gestioneze mai eficient fondurile disponibile.

”Momentul adevăruluiÎmpreună cu Sorin Șipoș și colegii lideri parlamentari PNL, Andronache Gabriel și Daniel Fenechiu, am depus astăzi cererea de înființare a comisiei parlamentare pentru reorganizarea administrativ-teritorială – o restanță față de românii care așteaptă servicii publice de calitate și care vor să trăiască în comunități dezvoltate, demne de anul 2026.

Mă aștept ca și PSD să susțină prin votul său în Birourile Permanente acest demers, pentru că l-am ascultat pe Sorin Grindeanu, chiar aseară, enumerând reforma administrativ-teritorială printre cele 10 priorități ale partidului.

Pentru ca o asemenea reformă să poată fi implementată, este nevoie de o pregătire legislativă riguroasă, de reguli clare și de un calendar realist, care să ofere autorităților locale timpul necesar pentru adaptare. Și, conform constituției, Parlamentul este „unica autoritate legiuitoare a ţării”, a anunțat deputatul USR, Diana Stoica.

O asemenea schimbare ar putea avea consecințe importante asupra funcționării primăriilor, consiliilor locale și județene, dar și asupra modului în care cetățenii accesează serviciile publice.

Anul 2032, termenul propus pentru aplicarea reformei

PNL și USR propun elaborarea cadrului legislativ necesar pentru ca reorganizarea administrativ-teritorială să poată fi aplicată începând cu anul 2032.

Calendarul ar permite pregătirea modificărilor legislative și adaptarea autorităților locale la eventualele schimbări.

Reprezentanții USR consideră că o asemenea reformă trebuie pregătită riguros, pe baza unor reguli clare și a unei perioade de tranziție.

Anul 2032 reprezintă, în acest moment, un obiectiv al inițiatorilor, nu un termen stabilit printr-o lege adoptată.

După 58 de ani, România ar putea avea o nouă hartă administrativă

Actuala organizare administrativ-teritorială a României își are originea în reforma din 1968, când au fost reintroduse județele în locul regiunilor și raioanelor.

De atunci, structura teritorială a cunoscut modificări punctuale, fără o reorganizare generală comparabilă.

Noua inițiativă parlamentară deschide discuția despre dimensiunea administrației locale, costurile funcționării instituțiilor și capacitatea comunităților de a se dezvolta.

Pentru cetățeni, întrebarea esențială este dacă o eventuală reorganizare va însemna servicii publice mai eficiente și cheltuieli administrative mai mici sau dacă va genera dificultăți suplimentare în relația cu autoritățile.

Deocamdată, PNL și USR au obținut doar declanșarea procedurii de constituire a comisiei speciale. Următorul pas depinde de votul din Parlament și de disponibilitatea partidelor de a transforma această inițiativă într-un proiect legislativ concret.

Organizarea administrativ-teritorială a României

Administrarea treburilor publice din România este asigurată de ministerele de resort, care dispun de direcții județene de specialitate (direcții sanitare, inspectorate școlare, direcții ale finanțelor publice, inspectorate județene de poliție etc.).

Există și câteva structuri administrative suprajudețene, cum ar fi regionalele CFR, comisiile zonale ale monumentelor istorice etc. Cu toate acestea, administrația României este una centralizată. Conform art. 3 al Constituției României teritoriul țării este organizat în comune, orașe și județe. În condițiile legii, unele orașe sunt declarate municipii.

Administrația județeană comunală și orășenească este reglementată prin O.U.G. 57/2019 privind Codul Administrativ. Activitatea consiliilor județene, orășenești și comunale este supravegheată de către prefecți numiți de Guvernul României ca reprezentanți ai săi pe plan local.

În anul 1998, în cadrul programului pentru aderarea la Uniunea Europeană, consiliile județene din România s-au asociat în opt regiuni de dezvoltare, organisme fără personalitate juridică.

În anul 2001 Guvernul României a adoptat Hotărârea nr. 488/2001, prin care, în cadrul Institutului Național de Statistică, au fost create opt direcții pentru statistică regională, corespunzătoare celor opt regiuni de dezvoltare.

Descriere Unități administrative teritoriale ale României

Conform Constituției, teritoriul României este organizat, sub aspect administrativ, în comune, orașe și județe.

În condițiile legii, unele orașe sunt declarate municipii.

Din punct de vedere istoric, există 3 provincii tradiționale: Țara Românească (formată din regiunile Oltenia, Muntenia și Dobrogea), Moldova (formată din Moldova Occidentală și Bucovina de Sud) și Transilvania (formată din regiunile Banat, Crișana, Maramureș și Ardeal).

Comuna, unitatea elementară de organizare administrativă, este formată dintr-unul sau mai multe sate și este condusă de un consiliu local și un primar ales.

România are 2.685 de comune însumând 13.285 de sate, respectiv cu o medie de cinci sate pe comună.

Orașul este unitatea administrativă condusă de un consiliu local și un primar ales.

Orașele mai importante pot fi declarate municipii. România are 263 de orașe, dintre care 82 sunt municipii.

Județul este unitatea administrativă condusă de un consiliu județean și un prefect.

Consiliul județean este ales pentru a coordona activitatea consiliilor comunale și orășenești, având ca scop concentrarea interesului asupra serviciilor publice de importanță la nivel județean. Guvernul numește un prefect în fiecare județ pentru a fi reprezentantul său local.

România are 41 de județe plus municipiul-capitală București, care are un statut similar cu acela de județ. Un județ are, în medie, o suprafață de 5 800 km2 și o populație de 500 000 de locuitori.

București este considerat și el municipiu, dar este singurul care nu face parte din niciun județ. Nu are consiliu județean, dar are un prefect.

Cetățenii Bucureștiului aleg un primar general și un consiliu general.

Fiecare din cele șase sectoare ale Bucureștiului aleg și ele un primar și un consiliu local.

În afară de împărțirea pe județe, România este împărțită și în opt regiuni de dezvoltare, corespondente nivelului NUTS-2 de diviziuni al UE, dar fără a avea capacități administrative.

Regiunile de dezvoltare se referă la subdiviziile regionale ale României create în 1998 și sunt folosite în special pentru coordonarea proiectelor de dezvoltare regională. Regiunile de dezvoltare nu sunt unități administrativ-teritoriale, nu au personalitate juridică, fiind rezultatul unui acord liber între consiliile județene și cele locale.

Regiunile de dezvoltare ale României, numite după poziția geografică în țară, sunt: Nord-Vest, Nord-Est, Sud-Vest, Sud-Est, Sud, Vest, Centru, București și Ilfov, conform wikipedia.