LOVITURĂ. Judecătorii dezvăluie motivul pentru care a fost arestat 30 de zile. Planul de fugă al lui Călin Georgescu

Apar noi detalii din motivarea deciziei prin care Călin Georgescu a fost arestat preventiv pentru 30 de zile. Magistrații au considerat că există un risc actual ca fostul candidat la Președinție să se sustragă urmăririi penale, fiind invocate discuții despre plecarea din România, solicitarea azilului într-un alt stat și identificarea unei locuințe în Italia.

Potrivit motivării instanței, demersurile considerate de anchetatori drept pregătiri pentru o posibilă sustragere ar fi început încă din mai 2025.

Pregătiri pentru plecarea din România

Judecătorii au luat în calcul mai multe elemente: discuții privind plecarea din țară, căutarea unui stat în care ar putea fi solicitat azil, identificarea unei locuințe în Italia, pregătirea documentelor necesare deplasării și existența unor contacte care ar fi putut facilita stabilirea în străinătate.

Instanța apreciază că riscul de sustragere de la urmărirea penală și cel de influențare a bunei desfășurări a procesului sunt actuale.

În motivare se arată că, în mai 2025, dosarul se afla încă în faza urmăririi penale in rem, fiind cercetate faptele. Ulterior, anchetatorii au administrat noi probe, iar în septembrie 2026 a fost pusă în mișcare acțiunea penală.

Dosarul de 1,1 milioane de euro

Călin Georgescu este cercetat într-un dosar în care anchetatorii susțin existența unui grup format din trei persoane.

Potrivit acuzațiilor, Georgescu ar fi facilitat legătura dintre reprezentantul persoanei vătămate și Ionel Rusen, prezentat drept persoana care putea face demersuri pentru obținerea unui credit.

Curtea de Apel București a apreciat că demersurile făcute și cronologia evenimentelor „exced tezei susţinute de apărare”, potrivit căreia Călin Georgescu ar fi urmărit doar achiziționarea unei locuințe în Italia.

„În consecinţă, multiplele demersuri efectuate şi cronologia evenimentelor expuse în precedent exced tezei susţinute de apărare, în sensul că, în speţă, s-ar fi urmărit de către inculpatul Georgescu Călin doar achiziţionarea unei simple locuinţe în Italia”, se arată în motivare.

Suspiciunea privind grupul infracțional

Un alt argument al instanței a fost existența unor „suficiente elemente probatorii” care să susțină „reținerea suspiciunii rezonabile” că Ionel Rusen, Călin Georgescu și Massimiliano Arena ar fi constituit un grup infracțional organizat.

În mecanism ar fi fost implicat și Massimiliano Arena, prezentat drept reprezentant al Wealth Bank. Ancheta vizează o garanție în valoare totală de 1,1 milioane de euro, bani despre care procurorii susțin că nu ar fi fost restituiți.

Judecătorii au analizat modul în care ar fi fost solicitați și încasați banii de la Răzvan Leu, circuitul ulterior al sumelor, documentele și datele referitoare la entitățile prezentate ca instituții bancare, precum și comunicările dintre cei trei și Răzvan Leu.

Instanța a apreciat că probele administrate până în prezent conturează suspiciunea că inculpații nu ar fi urmărit executarea obligațiilor contractuale, ci obținerea unui folos patrimonial injust prin mijloace frauduloase.

„În modalitatea în care inculpaţii ar fi acţionat, astfel cum a fost descrisă anterior şi rezultată din coroborarea probelor administrate până în prezent, rezultă suspiciunea rezonabilă că poziţia subiectivă a inculpaţilor, în cronologia evenimentelor, nu ar fi avut de-a face cu încheierea propriu-zisă a unui contract”, se arată în motivare.

„Pericol concret pentru ordinea publică”

Curtea de Apel București a concluzionat că lăsarea în libertate a lui Călin Georgescu și Ionel Rusen „prezintă pericol concret pentru ordinea publică”, iar arestarea preventivă este „proporțională cu gravitatea acuzațiilor aduse”.

Judecătorii au subliniat totodată că riscul „de sustragere de la urmărirea penală şi de influenţare a bunei desfăşurări a procesului penal are caracter actual”.

Instanța a precizat că măsura nu reprezintă o concluzie asupra vinovăției celor doi.

„De asemenea, Completul are în vedere că, prin caracterul procesual al măsurii arestării preventive, nu exprimă convingerea de vinovăţie, ci recurgerea la o măsură care să asigure normala desfăşurare a procesului penal”, se mai arată în motivare.

Ancheta continuă

Dosarul este departe de a fi finalizat. Există un ordin european de anchetă emis în august 2026, iar procurorii mai au de audiat martori și de analizat comunicații și dispozitive informatice.

Anchetatorii verifică inclusiv un transfer de 118.000 de lei efectuat în octombrie 2023 de socrul lui Călin Georgescu către reprezentantul persoanei vătămate.

Instanța subliniază că standardul de probă necesar pentru dispunerea unei măsuri preventive este diferit de cel necesar pentru o condamnare.

Călin Georgescu beneficiază în continuare de prezumția de nevinovăție, iar acuzațiile trebuie demonstrate în cadrul anchetei și, eventual, al unui proces.

Călin Georgescu se află în arest preventiv pentru 30 de zile, în urma deciziei definitive pronunțate pe 29 septembrie de Curtea de Apel București.