După 17 ani, Parlamentul cedează în fața votului românilor: PSD, PNL, AUR și USR fac primul pas spre doar 300 de aleși

După 17 ani de la referendumul în care românii au cerut reducerea numărului de parlamentari, proiectul care ar putea schimba radical structura Legislativului face un pas important. PSD, PNL, AUR și USR au convenit în Parlament asupra constituirii unui grup de lucru care să pună la punct legislația privind reducerea numărului de parlamentari.

Miza este uriașă: punerea în aplicare a rezultatului referendumului din 2009, când majoritatea celor care s-au prezentat la urne au votat pentru reducerea Parlamentului la maximum 300 de membri.

30 de zile pentru forma finală

PSD, PNL, AUR și USR au ajuns la un consens privind participarea la grupul comun de lucru, iar termenul avansat pentru finalizarea textului și armonizarea amendamentelor este de 30 de zile, până la 9 octombrie 2026.

Biroul Permanent a luat act de solicitarea Comisiei juridice privind constituirea unui grup de lucru de 15 deputați, în funcție de ponderea formațiunilor parlamentare. Acesta va analiza două proiecte aflate deja în circuitul parlamentar, PL-x 296/2023 și PL-x 454/2025.

Este una dintre cele mai concrete mișcări făcute în ultimii ani pentru transformarea în lege a votului exprimat de români în 2009.

Două proiecte au fost deblocate în Camera Deputaților

Demersul vine după ce plenul Camerei Deputaților a decis introducerea în dezbaterea comisiilor de specialitate a două proiecte privind reducerea numărului de parlamentari la 300.

Decizia a trecut cu o majoritate consistentă: 233 de voturi „pentru”, 15 „împotrivă” și patru abțineri. Solicitarea pentru unul dintre proiecte a venit din partea liderului deputaților AUR, Mihai Adrian Enache, iar USR a cerut ca cele două inițiative să fie analizate împreună. PNL și-a exprimat, de asemenea, susținerea pentru introducerea proiectului pe ordinea de zi.

Marea problemă: cum vor fi reprezentate minoritățile

Negocierile nu vor fi însă simple. Unul dintre cele mai dificile puncte îl reprezintă modul în care va fi păstrată reprezentarea minorităților naționale și cum vor fi împărțite cele 300 de mandate.

Comisia juridică a stabilit că trebuie analizate mai multe elemente: egalitatea votului, numărul actual al populației, reprezentarea județelor mai mici, situația minorităților naționale și distribuirea mandatelor între Camera Deputaților și Senat.

Este important și un alt aspect: referendumul din 2009 inițiat de fostul președinte, Traian Băsescu, nu s-a referit doar la maximum 300 de parlamentari, ci și la trecerea la un Parlament unicameral. România are în continuare un Parlament bicameral, astfel că aplicarea plafonului de 300 de mandate trebuie adaptată actualului sistem constituțional.

După 17 ani, votul românilor ar putea ajunge în sfârșit la vot în Parlament

Dacă grupul de lucru reușește să ajungă la o formulă acceptată de principalele partide, proiectul va putea continua procedura parlamentară și va ajunge ulterior la vot.

Consensul pentru începerea efectivă a lucrului nu înseamnă, deocamdată, că reducerea la 300 de parlamentari este decisă. Legea trebuie redactată în forma finală, avizată și votată de Parlament.

Totuși, acordul dintre PSD, PNL, AUR și USR și termenul de 30 de zile reprezintă un pas important către o reformă pe care electoratul a cerut-o încă din 2009.