BOMBĂ pentru PSD și AUR! Bruxelles-ul cere explicații României pentru „amendamentul Fritz”. În joc sunt 770 de milioane de euro din PNRR

Lovitură de la Bruxelles după modificarea Legii integrității. Comisia Europeană a cerut oficial autorităților române explicații detaliate privind controversatul „amendament Fritz”, introdus în Parlament de PSD și votat inclusiv de AUR. Miza este uriașă: legea reprezintă un jalon din PNRR asociat unei finanțări de aproximativ 770 de milioane de euro.

Comisia Europeană vrea să afle, între altele, cum poate produce efecte asupra unor situații anterioare intrării în vigoare a legii și dacă prevederile respectă principiile dreptului european. Autoritățile române au la dispoziție două săptămâni pentru a răspunde solicitărilor Bruxelles-ului.

Bruxelles-ul pune șapte întrebări României

Potrivit informațiilor apărute miercuri, solicitarea a fost transmisă la începutul lunii septembrie de Ana Gallego, director general al DG JUST din cadrul Comisiei Europene, anunță g4media.ro.

Executivul european solicită explicații privind compatibilitatea noilor prevederi cu principii fundamentale precum securitatea juridică, proporționalitatea și neretroactivitatea.

Comisia vrea să știe inclusiv dacă încetarea automată a mandatelor ține cont de situația concretă a fiecărei persoane afectate și dacă există riscul ca cineva să fie sancționat de două ori pentru aceeași faptă.

În total, Bruxelles-ul solicită clarificări în șapte zone: cadrul juridic anterior, principiul „ne bis in idem”, justificarea încetării automate a mandatului, analizarea individuală a cazurilor, natura juridică a măsurii, situația cazurilor minore și existența unei căi efective de atac.

Amendamentul care îl poate lovi pe Dominic Fritz

Controversata prevedere stabilește consecințe asupra mandatului persoanelor vizate de decizii anterioare privind incompatibilitatea sau conflictul de interese. Printre politicienii direct afectați se numără primarul Timișoarei și liderul USR, Dominic Fritz.

Legea prevede că persoanele aflate în această situație își pot pierde mandatul în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a noilor prevederi. Tocmai aplicarea acestei sancțiuni în raport cu situații juridice anterioare este una dintre problemele asupra cărora Comisia Europeană cere explicații.

Curtea Constituțională a considerat însă constituționale normele tranzitorii referitoare la aplicarea în timp a regimului sancționator pentru conflictele de interese și incompatibilități. CCR a respins astfel criticile formulate împotriva acestei părți a legii.

770 de milioane de euro, miza uriașă

Scandalul depășește însă disputa dintre PSD, AUR și USR. Noua Lege a integrității este legată de un jalon din Planul Național de Redresare și Reziliență, iar în joc se află aproximativ 770 de milioane de euro.

Comisia Europeană avertizase deja că Legea integrității urma să fie evaluată în cadrul celei de-a șasea și ultimei cereri de plată a României.

Acum, Bruxelles-ul a trecut la solicitarea concretă de explicații din partea Bucureștiului.

Potrivit documentului consultat de G4Media, răspunsurile României pot avea consecințe inclusiv asupra evaluării cererilor de plată din PNRR. Comisia își rezervă posibilitatea de a solicita informații suplimentare după ce va primi explicațiile autorităților române.

PSD și AUR, în centrul scandalului

Amendamentul care a provocat controversa a fost introdus de PSD și susținut la vot inclusiv de AUR. Opoziția a acuzat încă de la început că modificarea îl vizează în mod direct pe Dominic Fritz.

Disputa a ajuns și la nivel european. Liderii PPE și Renew Europe, Manfred Weber și Valérie Hayer, au cerut anterior Comisiei Europene să verifice dacă modificările respectă statul de drept și legislația UE înainte de eliberarea celor 770 de milioane de euro.

Presiunea crește acum asupra Bucureștiului. România trebuie să explice Comisiei Europene de ce a fost introdus mecanismul, cum se justifică efectele sale asupra unor situații anterioare și ce garanții există pentru persoanele care riscă să-și piardă mandatul.

Verdictul final al Bruxelles-ului va fi esențial: Comisia va trebui să stabilească dacă Legea integrității îndeplinește condițiile asumate de România prin PNRR și dacă jalonul aferent celor 770 de milioane de euro poate fi considerat îndeplinit.