Scandal uriaș pe noua lege a partidelor. USR acuză PSD că vrea să decidă cine intră și cine dispare din politică

Deputatul USR Alexandru Dimitriu lansează acuzații extrem de dure la adresa proiectului noii legi a partidelor politice, pus în transparență de Autoritatea Electorală Permanentă. Parlamentarul susține că AEP, instituție condusă de Adrian Țuțuianu, ar urma să primească puteri care îi permit să controleze înființarea, reorganizarea și chiar desființarea formațiunilor politice.

Proiectul noii legi a partidelor politice provoacă un scandal major pe scena politică. Alexandru Dimitriu, deputat USR și fost secretar de stat în Ministerul Justiției, acuză PSD că încearcă să obțină, prin intermediul Autorității Electorale Permanente, un control fără precedent asupra formațiunilor politice din România.

Parlamentarul a susținut că noua legislație ar transfera o parte importantă a puterii de decizie de la instanțele judecătorești către AEP, instituție condusă de fostul lider PSD Adrian Țuțuianu.

„PSD vrea drept de viață și de moarte asupra tuturor partidelor și alianțelor politice din România”, a acuzat Dimitriu.

Deputatul USR a descris situația drept apariția unei „Republici Grindeanu-Țuțuianu”, afirmând că instituția ar putea decide cine are dreptul să înființeze un partid, ce formațiuni pot constitui alianțe și cine poate fi eliminat de pe scena politică.

Decizia ar trece de la Tribunalul București la AEP

În prezent, cererea de înființare a unui partid politic este analizată de Tribunalul București, în ședință publică și în prezența unui procuror.

Potrivit explicațiilor oferite de Alexandru Dimitriu, proiectul ar modifica radical această procedură. Cererea ar urma să fie analizată mai întâi de un complet alcătuit din cinci angajați ai Autorității Electorale Permanente, iar hotărârea ar fi luată de conducerea instituției.

Parlamentarul USR susține că articolul 54 din proiect ar permite tot AEP să stabilească cine face parte din aceste completuri și cum sunt repartizate dosarele.

În opinia sa, instituția ajunge astfel să participe la elaborarea legii, să primească noile atribuții, să-și desemneze oamenii care analizează cererile, să stabilească regulamentele și să semneze deciziile finale.

Alianțele politice ar putea fi respinse

Alexandru Dimitriu avertizează că noile reguli nu ar afecta doar partidele aflate în proces de înființare, ci și alianțele politice.

Deputatul a oferit ca exemplu o eventuală alianță între USR și PNL, despre care susține că ar trebui să parcurgă aceeași procedură în fața AEP. Autoritatea ar putea respinge alianța inclusiv dacă apreciază că denumirea acesteia creează confuzie.

Mai mult, schimbările produse în componența unei alianțe ar deveni efective numai după publicarea lor de către Autoritatea Electorală Permanentă. Dimitriu susține că acest mecanism i-ar permite conducerii AEP să influențeze atât aprobarea unei alianțe, cât și momentul în care modificările sale produc efecte.

Acuzații privind desființarea partidelor

O altă modificare contestată privește procedura de dizolvare a formațiunilor politice.

În legislația actuală, procurorul trebuie să solicite unei instanțe dizolvarea unui partid. Conform proiectului prezentat de AEP, Autoritatea s-ar putea autosesiza, iar formațiunea politică ar ajunge în fața instanței într-o etapă ulterioară.

Printre motivele invocate pentru declanșarea procedurii s-ar putea afla desfășurarea unei activități contrare ordinii publice sau urmărirea unui alt scop decât cel prevăzut în statut.

Dimitriu critică în special articolul 56. Potrivit interpretării sale, un partid care își modifică statutul, dar nu transmite la timp documentele sau căruia AEP îi respinge solicitarea, ar risca să intre într-o procedură de dizolvare.

Deputatul afirmă că inclusiv o întârziere administrativă ar putea produce consecințe disproporționate pentru existența unui partid.

Toate partidele ar urma să intre în procedura AEP

Parlamentarul USR critică și articolul 74, care ar obliga partidele deja existente să se conformeze noilor prevederi într-un termen de șase luni.

Dimitriu susține că, prin această procedură, toate formațiunile politice actuale ar ajunge să depindă de deciziile conducerii Autorității Electorale Permanente.

Ce răspunde Autoritatea Electorală Permanentă

AEP prezintă însă proiectul într-o manieră diferită. Instituția susține că noua lege reformează cadrul juridic și îl aliniază la standardele europene și la experiența ultimelor decenii.

Reglementările ar acoperi întregul parcurs al unui partid: constituirea, înregistrarea, organizarea, reorganizarea, dizolvarea și radierea. Proiectul mai conține prevederi privind drepturile membrilor, patrimoniul, fundațiile politice și organizațiile de campanie.

Autoritatea susține că transferarea registrelor și a procedurilor de înregistrare către AEP ar permite digitalizarea sistemului, controlul instanțelor fiind păstrat. Proiectul se află în transparență, ceea ce înseamnă că poate suferi modificări înainte de a ajunge în procedura legislativă.