Nicușor Dan contestă decizia CCR privind Legea integrității: „Argumentele mele erau foarte solide”

Președintele Nicușor Dan a avut prima reacție după ce Curtea Constituțională a respins o parte dintre criticile formulate împotriva noii Legi a integrității.

Șeful statului susține că argumentele prezentate în sesizarea sa au fost „foarte solide” și anunță că așteaptă motivarea judecătorilor constituționali. Actul normativ urmează să revină în Parlament, într-o cursă contra cronometru pentru respectarea termenului de 31 august prevăzut în PNRR.

Președintele României, Nicușor Dan, și-a exprimat dezacordul față de decizia pronunțată luni, 17 august, de Curtea Constituțională în privința noii Legi a integrității.

Șeful statului a declarat că își menține argumentele prezentate în sesizarea de neconstituționalitate și că va analiza cu atenție motivarea CCR înainte ca legea să revină în Parlament.

„Față de decizia de ieri a Curții Constituționale pe Legea integrității, consider că argumentele din sesizarea mea de neconstituționalitate erau foarte solide. Aștept totuși motivarea Curții pentru a vedea punctul de vedere contrar”, a transmis Nicușor Dan.

Președintele nu exclude să-și mențină poziția

Nicușor Dan a sugerat că publicarea motivării CCR nu înseamnă în mod automat că își va schimba opinia asupra prevederilor contestate.

Președintele a amintit că au existat și alte situații în care Curtea Constituțională i-a respins sesizările, dar explicațiile prezentate ulterior de judecători nu l-au determinat să renunțe la propriile argumente.

„S-a întâmplat să îmi mențin opinia și după motivarea Curții Constituționale pe alte sesizări de neconstituționalitate care mi-au fost respinse”, a precizat șeful statului.

Declarația evidențiază diferența de interpretare dintre Președinție și Curtea Constituțională în privința efectelor noii legislații asupra mandatelor unor aleși locali aflați sub interdicții stabilite anterior.

Legea revine în Parlament

După publicarea motivării CCR, Legea integrității va reveni în Parlament pentru a fi pusă în acord cu decizia Curții. Ulterior, actul normativ va ajunge din nou la Palatul Cotroceni pentru promulgare.

Procedura trebuie finalizată rapid, în condițiile în care adoptarea legii reprezintă un angajament asumat de România prin Planul Național de Redresare și Reziliență.

„După motivare, legea va ajunge în dezbaterea Parlamentului și abia apoi la mine. Sper să putem încheia circuitul legislativ până în 31 august, termenul-limită al PNRR”, a mai transmis Nicușor Dan.

Întârzierea adoptării și promulgării actului normativ ar putea afecta îndeplinirea jaloanelor asumate de România și, implicit, accesul la fondurile europene aferente.

Ce a decis Curtea Constituțională

Judecătorii CCR au stabilit că este constituțională prevederea potrivit căreia unele persoane care ocupă funcții publice își pot pierde mandatul în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a noii legi.

Măsura vizează persoanele în cazul cărora incompatibilitatea sau conflictul de interese a fost constatat definitiv înainte de adoptarea actului normativ și pentru care nu s-a încheiat perioada de interdicție de trei ani.

Decizia îl poate afecta direct pe Dominic Fritz, primarul Timișoarei și președintele USR. Acesta susține că ar urma să-și piardă mandatul în termen de 30 de zile de la intrarea legii în vigoare.

Fritz a acuzat CCR că a validat o sancțiune aplicată retroactiv și a anunțat că intenționează să continue lupta juridică la Curtea Europeană a Drepturilor Omului.

În același timp, Curtea a stabilit că amendamentul AUR privind extinderea declarațiilor de avere și de interese la partenerii de viață ai demnitarilor nu respectă Constituția. Formularea se referea la „persoana care are relații asemănătoare acelora dintre soți”, fiind criticată pentru lipsa unor criterii clare și obiective.

Dispută politică în jurul mandatului lui Dominic Fritz

Hotărârea CCR a provocat reacții dure în USR și PNL. Reprezentanții celor două partide susțin că legea ar fi fost modificată pentru a produce efecte asupra unor persoane deja aflate în funcții publice.

Premierul Ilie Bolojan a declarat, la rândul său, că deciziile Curții Constituționale sunt obligatorii, dar a atras atenția asupra principiului neretroactivității legii. El a avertizat că folosirea legislației pentru reglarea unor dispute politice ar putea expune România unor noi condamnări la CEDO.

Controversa juridică și politică nu este însă încheiată. Motivarea CCR va arăta argumentele pe baza cărora judecătorii au considerat constituțională prevederea privind încetarea mandatelor.

După publicarea documentului, Parlamentul va trebui să reexamineze legea, să elimine prevederile declarate neconstituționale și să stabilească forma finală a actului normativ. Abia apoi legea va fi trimisă președintelui Nicușor Dan pentru promulgare.