Descinderi de amploare ale oamenilor conduși de Laura Codruța Kovesi în România. Suspiciuni de fraudă cu 7 milioane de euro pentru proiecte IT din PNRR

Parchetul European, condus de Laura Codruța Kövesi, a efectuat 19 percheziții într-un dosar privind o posibilă fraudă de aproximativ 7 milioane de euro. Anchetatorii suspectează că o rețea ar fi manipulat licitațiile pentru proiecte IT destinate în principal primăriilor și consiliilor județene.

Sunt verificate 29 de proiecte finanțate din fonduri europene, iar unele documentații ar fi fost reutilizate sistematic.

Procurorii Parchetului European al cărui șef este Kovesi au declanșat o operațiune de amploare în România, într-un dosar care vizează modul în care au fost atribuite mai multe contracte de consultanță, software și infrastructură informatică.

În total, au fost efectuate 19 percheziții la sediile unor firme și la adresele unor persoane implicate în proiecte IT finanțate din bani europeni. Valoarea totală a proiectelor aflate în atenția anchetatorilor ajunge la aproximativ șapte milioane de euro.

Operațiunea a fost coordonată de biroul Parchetului European din București, instituția europeană fiind condusă de Laura Codruța Kövesi.

„Au fost efectuate 19 percheziții la sediile unor persoane și companii, într-o anchetă privind suspiciuni de fraudă în achizițiile publice, care implică proiecte IT finanțate de Uniunea Europeană în valoare de șapte milioane de euro”, a transmis Parchetul European, condus de Kovesi.

Sunt verificate 29 de proiecte IT

Ancheta privește 29 de proiecte finanțate prin Mecanismul de Redresare și Reziliență al Uniunii Europene, instrumentul prin care este finanțat PNRR, și prin Programul Operațional Capacitate Administrativă – Investiții Teritoriale Integrate Delta Dunării.

Proiectele au presupus achiziționarea unor servicii de consultanță IT, programe informatice și soluții de infrastructură digitală.

Principalii beneficiari ai serviciilor ar fi fost autorități publice locale, în special primării și consilii județene. Comunicatul EPPO nu prezintă însă lista instituțiilor și a companiilor vizate și nici identitatea persoanelor investigate.

Informații apărute în presa română indică desfășurarea unor operațiuni în Iași și Timișoara, iar la investigație participă structuri de poliție din mai multe județe.

Furnizorii ar fi fost aleși înaintea licitațiilor

Procurorii europeni din subordinea lui Kovesi suspectează existența unei rețele care ar fi manipulat procedurile de achiziție publică pentru favorizarea unor furnizori selectați dinainte.

Contractele vizau în special soluții de infrastructură cloud pentru instituțiile publice. Într-o procedură legală, documentația trebuie să permită participarea mai multor operatori, iar câștigătorul trebuie stabilit prin aplicarea unor criterii transparente.

Potrivit ipotezei anchetatorilor, unele cerințe ar fi putut fi construite astfel încât contractele să ajungă la anumiți furnizori. Aceasta este însă o suspiciune investigată, nu o faptă stabilită definitiv de o instanță.

„Există motive întemeiate să se creadă că o rețea infracțională a manipulat procedurile de achiziții publice pentru servicii de consultanță IT, în scopul favorizării unor furnizori preselectați de soluții de infrastructură cloud pentru autoritățile publice, în principal primării și consilii județene”, arată EPPO. 

Documentații aproape identice la proiecte diferite

Una dintre principalele suspiciuni pornește de la asemănările identificate între documentațiile depuse pentru proiecte diferite.

Conform probelor strânse până acum, firmele de consultanță ar fi livrat materiale cu similitudini extinse de conținut, structură și autor. Anchetatorii din subordinea lui Kovesi, consideră că aceste elemente pot indica reutilizarea sistematică a acelorași documente.

Cu alte cuvinte, documentațiile ar fi putut fi copiate și adaptate superficial de la un proiect la altul, deși trebuiau să reflecte necesitățile și particularitățile fiecărei instituții.

Procurorii suspectează și că, în timpul procedurilor de achiziție, furnizorii ar fi depus documente false, inexacte sau incomplete. Ancheta urmează să stabilească cine a întocmit actele, cine le-a aprobat și dacă reprezentanții autorităților beneficiare cunoșteau presupusele nereguli.

Mobilizare amplă a structurilor de poliție

Perchezițiile și cercetările sunt desfășurate cu sprijinul structurii EPPO din România și al Direcției Operațiuni Speciale din Poliția Română.

La operațiune participă servicii și structuri din Iași și Timișoara, precum și polițiști specializați în investigarea criminalității economice din Ilfov, Brașov, Iași, Argeș și Constanța.

Ancheta este sprijinită și de Serviciul de Investigații Criminale Ilfov și de Brigada de Combatere a Criminalității Organizate Timișoara.

Oficiul European de Luptă Antifraudă – OLAF a oferit analiză operațională pentru susținerea investigației. Implicarea mai multor structuri indică dimensiunea dosarului și răspândirea geografică a proiectelor verificate.

Nu au fost anunțate rețineri

Parchetul European nu a informat până în acest moment despre reținerea sau inculparea unor persoane. Scopul perchezițiilor este ridicarea documentelor, a dispozitivelor electronice și a altor probe necesare verificării suspiciunilor.

Identitatea firmelor, a consultanților și a reprezentanților instituțiilor publice vizate nu a fost comunicată oficial.

EPPO subliniază că toate persoanele cercetate beneficiază de prezumția de nevinovăție și pot fi considerate vinovate numai în urma unei hotărâri definitive pronunțate de o instanță competentă din România.

Parchetul European apără bugetul Uniunii Europene

Parchetul European condus de românca Laura Codruța Kovesi, este instituția independentă a Uniunii Europene care investighează fraudele, corupția, spălarea banilor și alte infracțiuni care afectează bugetul comunitar.

Instituția poate desfășura cercetări direct în statele participante, prin intermediul procurorilor europeni delegați. Dacă investigația confirmă existența unor fapte penale, dosarul poate fi trimis în fața instanțelor naționale.

Noua anchetă efectuată de oamenii conduși de Kovesi, apare într-o perioadă critică pentru România, care trebuie să finalizeze până la 31 august proiectele și reformele asumate prin PNRR. Suspiciunile privind manipularea contractelor IT pot conduce atât la răspunderea penală a persoanelor implicate, cât și la recuperarea fondurilor europene utilizate necorespunzător.