FOTO-VIDEO. Caz ȘOCANT la Ministerul de Externe! Consulul onorific al României la Bordeaux nu știe deloc limba țării pe care o reprezintă. Lege depusă de urgență la Parlament

Consulii onorifici ai României ar putea fi obligați să demonstreze că vorbesc limba română cel puțin la nivelul B2, potrivit unei propuneri legislative inițiate de deputata UNIT Dumitrița Albu.

Parlamentara afirmă că proiectul a pornit de la situația concretă a consulului onorific al României la Bordeaux, Michel Beylot, despre care susține că nu cunoaște limba română.

Inițiativa prevede modificarea Legii nr. 62/2019 privind activitatea consulară și obligarea Ministerului Afacerilor Externe să publice concluziile rapoartelor anuale de evaluare a consulilor onorifici.

Potrivit deputatei, o persoană care reprezintă România și trebuie să comunice cu cetățenii români din străinătate nu își poate îndeplini eficient atribuțiile dacă nu cunoaște limba acestora.

Dumitrița Albu: „Inițiativa mea vine de la un exemplu concret”

Deputata UNIT susține că proiectul legislativ a fost determinat de problemele semnalate în legătură cu activitatea Consulatului Onorific al României la Bordeaux.

„Inițiativa mea vine de la un exemplu concret, acela al consulului onorific al României la Bordeaux, Franța, Michel Beylot, care nu știe o iotă limba română. Or, acest domn, respectabil de altfel, are misiunea de a dialoga cu românii din afara țării care au diferite probleme, și nu numai”, a declarat Dumitrița Albu.

Parlamentara consideră inadmisibil ca o persoană care reprezintă, chiar și în mod onorific, statul român să nu poată purta o conversație în limba română.

„Este inadmisibil ca aceste persoane, care reprezintă într-o oarecare măsură România, să nu cunoască limba țării. Nu cer ca aceștia să vorbească românește ca un academician, dar un minim respect pentru țara noastră este, cred eu, necesar”, a adăugat inițiatoarea proiectului.

Nivelul cerut: cel puțin B2

Proiectul propune ca persoanele desemnate în funcția de consul onorific al României să facă dovada cunoașterii limbii române cel puțin la nivelul B2, potrivit Cadrului european comun de referință pentru limbi.

Nivelul B2 presupune capacitatea de a înțelege ideile principale ale unor texte complexe și de a participa la conversații cu un grad suficient de fluență. O persoană care deține acest nivel trebuie să poată comunica direct cu vorbitorii nativi fără dificultăți majore.

Dumitrița Albu a explicat cerința și printr-o comparație cu nivelul de exprimare al unui elev care finalizează ciclul gimnazial.

„De aceea cer Ministerului Afacerilor Externe ca persoanele numite în funcția de consul onorific al României să cunoască limba măcar la nivelul unui elev de clasa a VIII-a”, a declarat deputata.

Aceasta a invocat și exemplele unor ambasadori străini acreditați la București care au învățat limba română și o folosesc în declarațiile publice.

„Văd în România ambasadori, nu consuli onorifici, care vorbesc românește destul de bine și se pot înțelege cu cetățenii țării în care se află. Asta înseamnă respect pentru misiunea pe care ți-a încredințat-o un stat”, a mai spus Dumitrița Albu.

Ce atribuții are consulul onorific de la Bordeaux

Michel Beylot figurează drept consul onorific al României la Bordeaux. Circumscripția consulară acoperă departamentele Dordogne, Gironde, Landes și Lot-et-Garonne.

Potrivit prezentării oficiale a Corpului Consular din Bordeaux, oficiul are misiunea de a proteja drepturile și interesele cetățenilor români și de a sprijini relațiile economice, comerciale, științifice, culturale și turistice dintre România și Franța.

Consulatul trebuie, de asemenea, să contribuie la dezvoltarea relațiilor de prietenie dintre cele două state.

Afirmația că Michel Beylot nu cunoaște limba română îi aparține deputatei Dumitrița Albu. Proiectul nu reprezintă o evaluare oficială a activității sale, iar adoptarea unei cerințe lingvistice ar urma să se aplice în condițiile stabilite prin forma finală a legii.

Dificultăți de comunicare în timpul incendiilor

În expunerea de motive sunt amintite incendiile de vegetație produse în zona Bordeaux, în timpul cărora mai mulți cetățeni români au fost afectați.

La acel moment ar fi fost semnalate în spațiul public dificultăți de comunicare între comunitatea românească, reprezentanții presei și Consulatul Onorific al României.

Inițiatoarea subliniază că situația nu este prezentată drept o evaluare individuală a activității unei persoane, ci ca exemplu privind importanța comunicării directe în limba română.

În situații de urgență, capacitatea unui reprezentant consular de a înțelege solicitările cetățenilor și de a le transmite rapid informațiile necesare poate avea un rol esențial.

Acum, legea nu impune acum cunoașterea limbii române

Conform Legii nr. 62/2019, candidații pentru funcția de consul onorific sunt desemnați dintre personalitățile din statul de reședință apropiate de România, independente financiar și cunoscute pentru un comportament corespunzător demnității funcției.

Actuala legislație nu le impune însă să cunoască limba română și nici nu stabilește un nivel minim al competențelor lingvistice.

Dumitrița Albu consideră că această omisiune trebuie corectată. În opinia sa, sintagma „persoană apropiată de România” trebuie să presupună și cunoașterea culturii, valorilor și realităților românești, iar limba reprezintă principalul mijloc prin care acestea pot fi înțelese.

MAE ar trebui să publice rezultatele evaluărilor

Inițiativa mai propune ca Ministerul Afacerilor Externe să publice concluziile rapoartelor anuale de evaluare a consulilor onorifici.

În prezent, șeful misiunii diplomatice evaluează anual activitatea fiecărui oficiu consular onorific și transmite un raport către MAE, însă documentele nu sunt făcute publice.

Publicarea concluziilor, cu protejarea datelor personale și a informațiilor clasificate, ar permite comunităților românești să afle dacă reprezentanții onorifici și-au îndeplinit atribuțiile.

Proiectul nu ar implica cheltuieli suplimentare de la buget. Verificarea competențelor lingvistice ar urma să fie realizată în procedura de numire, iar rapoartele ar putea fi publicate prin infrastructura informatică existentă a MAE.

Propunerea trebuie să parcurgă procedura parlamentară înainte de a putea intra în vigoare. Până la adoptarea și promulgarea legii, cunoașterea limbii române nu reprezintă o condiție obligatorie pentru numirea consulilor onorifici.