ȘOC. Curtea Constituțională amână miercuri decizia privind pensiile speciale. România va pierde 231 de milioane de euro. Cine este judecătorul care ”trădează”. FOTO

Curtea Constituțională va amâna din nou miercuri decizia pe reforma pensiilor speciale ale magistraților!

Curtea Constituțională a României va fi nevoită miercuri să amâne din nou luarea unei decizii privind proiectul de lege care modifică pensiile magistraților, după ce unul dintre judecătorii care a participat la dezbateri a intrat în concediu paternal.

Judecătorul Gheorghe Stan a intrat în concediu începând de luni, pentru zece zile lucrătoare. Conform regulilor Curții, decizia nu poate fi pronunțată în lipsa tuturor judecătorilor care au participat la dezbateri pe această speță, motiv pentru care termenul va fi amânat.

Amânarea va fi valabilă cel puțin până la revenirea judecătorului din concediu, ceea ce prelungește incertitudinea în jurul reformei pensiilor magistraților.

Proiectul de lege vizează modificări importante în sistemul pensiilor speciale, inclusiv creșterea vârstei de pensionare și schimbarea modului de calcul al pensiilor pentru magistrați. Reforma este una dintre temele sensibile aflate pe agenda publică și politică.

Curtea Constituțională a mai amânat în trecut pronunțarea pe acest subiect, iar noua amânare întârzie clarificarea unei decizii așteptate de guvern și de opinia publică.

Premierul Ilie Bolojan a trimis o scrisoarea adresată Curţii Constituţionale

Premierul Ilie Bolojan a transmis preşedintei Curţii Constituţionale a României, Simina Tănăsescu, o scrisoare referitoare la legea pensiilor magistraţilor, contestată de ICCJ şi asupra căreia Curtea urmează să se pronunţe în 11 februarie, în care o informa că, pe baza informaţiilor actuale, Comisia Europeană consideră neîndeplinit Jalonul 215, având ca efect pierderea de către România a sumei de 231 milioane de euro.

„Totuşi, Comisia nu va transmite o scrisoare oficială de informare privind rezultatele evaluării înainte de data de 11 februarie 2026. De asemenea, Comisia va transmite aceste informaţii public doar după această dată, urmând să ia o decizie definitivă pe baza informaţiilor transmise de către autorităţile române”, preciza prim-ministrul în scrisoare.

El a explicat că, dincolo de îndeplinirea unui jalon din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, se pune problema nedreptăţii pe care societatea românească o reclamă de mult timp.

”Problema pe care o avem este că, cu cât această decizie se lungeşte, unul din lucrurile pe care le percep românii ca o mare nedreptate, pensiile care sunt la nivelul ultimului salariu, pensiile care sunt mult mai mari decât orice altă pensie din sectorul public în România şi din cel privat şi intrarea în pensie la 48-52 de ani sunt nişte lucruri pe care oamenii nu le mai suportă, care nu sunt nici sustenabile din punct de vedere al sistemului nostru de pensii pe termen lung şi pe care dacă nu le corectăm este evident că n-avem cum să le câştigăm încrederea cetăţenilor, nici în justiţie şi nici în lumea politică. Şi asta se va vedea în votul din 2028”, a spus premierul.

El a explicat că, dincolo de îndeplinirea unui jalon din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, se pune problema nedreptăţii pe care societatea românească o reclamă de mult timp.

El a explicat că, dincolo de îndeplinirea unui jalon din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, se pune problema nedreptăţii pe care societatea românească o reclamă de mult timp.

”Mi s-a părut de bun simţ ca instanţa constituţională, Curtea, să aibă toate datele atunci când ia o decizie, să ştie care sunt efectele unei amânări.

Pe de o parte, pentru că Comisia Europeană consideră că acest jalon nu este îndeplinit şi ştiţi că a fost o discuţie în lunile trecute că ba da, e îndeplinit, de fapt, nu se interpretează în felul acesta.

Aici nu e vorba de o presiune, nu le-am cerut să dea o sentinţă sau alta, dar mi s-a părut de bun simţ să se ştie aceste lucruri, pentru că, în momentul în care vom pierde banii sau orice altfel de bani, se vor căuta responsabili.

Şi aici problema nu este neapărat de cei 231 de milioane, deşi e mare păcat să pierzi 231 de milioane, pentru că asta înseamnă foarte multe proiecte, poate să însemne un spital, de exemplu, în România foarte bine pus la punct”, a declarat luni seară, Ilie Bolojan