România marchează Ziua Patrimoniului UNESCO printr-o săptămână de evenimente și dezbateri majore dedicate Carpaților și identității naționale

Ziua Patrimoniului Mondial UNESCO, celebrată în România pe 16 noiembrie, este extinsă anul acesta într-un program amplu derulat între 17 și 23 noiembrie 2025, sub coordonarea Comisiei pentru relația cu UNESCO. Săptămâna dedicată patrimoniului reunește expoziții, dezbateri, momente artistice și întâlniri cu specialiști, toate concentrate pe tematizarea patrimoniului material, natural și imaterial al țării.

Evenimentele au început cu expoziția de pictură „România în Patrimoniul Mondial UNESCO”, realizată în parteneriat cu Centrul Cultural Mihai Eminescu, care pune în valoare monumentele românești aflate pe lista UNESCO.

A urmat un miniconcert de cobză, organizat în contextul dosarului aflat în evaluare pentru înscrierea acestui instrument în Lista Patrimoniului Cultural Imaterial, cu sprijinul Centrului Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Iași.

Una dintre cele mai importante întâlniri a avut loc în 18 noiembrie, în cadrul mesei rotunde „Natură și cultură românească la UNESCO”. Comisia a deschis un dialog cu experți, reprezentanți ai comunităților montane, ai administrațiilor locale și centrale, ai organizațiilor profesionale și internaționale. Discuțiile, conduse de deputatul Dumitrița Gliga, președintele Comisiei UNESCO, au vizat strategiile de protejare și administrare durabilă a patrimoniului natural și cultural din Carpați.

Aceasta a subliniat că importanța ecologică și culturală a Carpaților depășește limitele naționale, iar asumarea instituțională devine o datorie concretă, nu doar un exercițiu de retorică. Recunoașterea internațională prin „Convenția Carpatică”, la care România este parte din 2003, arată rolul strategic al lanțului muntos pentru regiune, cooperarea fiind deja consolidată prin inițiative precum celebrarea „Zilei Munților Carpați”, propusă inițial în România și preluată ulterior de alte state din zonă.

În urma discuțiilor, a rezultat necesitatea unei Legi a Munților Carpați, o inițiativă cu valoare simbolică și strategică ce ar consolida protecția juridică a acestui spațiu, considerat de importanță națională.

Sesiunea a inclus și un panel dedicat cobzei, care se află în procedură de evaluare pentru înscrierea pe Lista Patrimoniului Cultural Imaterial UNESCO.

Au fost prezentate structura dosarului, tehnicile meșteșugului, relevanța culturală și programele de revitalizare. Cobza este prezentată ca expresie muzicală ce unește comunități și generații, reflectând identitatea româno-moldovenească și angajamentul României pentru protejarea patrimoniului imaterial.

Pe 19 noiembrie, în plenul Camerei Deputaților, deputatul Dumitrița Gliga a reafirmat angajamentul ferm pentru protejarea patrimoniului cultural, subliniind datoria colectivă de a transmite generațiilor următoare valorile și memoria națională. Aceasta a subliniat că patrimoniul nu are culoare politică și că societatea trebuie să rămână solidară în această misiune.

Săptămâna UNESCO continuă cu noi acțiuni, inclusiv demersuri legislative dedicate siturilor, tradițiilor și proiectelor relevante pentru protejarea patrimoniului natural și cultural al României, în cadrul unui efort constant de consolidare a cadrului instituțional din domeniu.