VIDEO. Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu: Inflaţia a accelerat în trimestrul III după eliminarea plafoanelor la energie. TVA şi accizele majorate au amplificat scumpirile

Rata anuală a inflaţiei a înregistrat o accelerare vizibilă în trimestrul al treilea al acestui an, evoluţie determinată în principal de eliminarea plafoanelor la tarifele pentru energia electrică şi de majorările de taxe indirecte aplicate de la 1 iulie, a declarat guvernatorul Băncii Naţionale a României, Mugur Isărescu, în prezentarea noului Raport asupra inflaţiei.

Potrivit guvernatorului, Mugur Isărescu cea mai mare contribuţie la acceleraţia recentă a creşterii preţurilor provine din sectorul energetic. Eliminarea schemei de plafonare a preţului la energia electrică, aplicată timp de aproape doi ani, a determinat o corecţie în sus a tarifelor suportate de populaţie şi companii.

Isărescu a subliniat că acest efect singur ar putea explica peste două puncte procentuale din creşterea ratei anuale a inflaţiei în trimestrul III, caracterizându-l drept „un şoc de ofertă puternic, dar temporar”, care însă amplifică volatilitatea inflaţiei pe termen scurt.

Majorările de TVA şi accize: al doilea val de presiuni asupra preţurilor

La acesta se adaugă modificările fiscale introduse în vară, care includ creşterea unor cote de TVA, precum şi ajustarea în sus a nivelului accizelor pentru carburanţi, alcool şi tutun. Potrivit guvernatorului, aceste măsuri au generat un nou val de scumpiri, mai ales în sectoarele cu pondere mare în coşul de consum: alimentaţie, transport, servicii.

„Creşterea taxelor indirecte se transmite aproape integral în preţurile finale. Nu e ceva specific României, ci un mecanism clasic al economiei”, a explicat Isărescu.

Efecte secundare: salariile şi anticipaţiile inflaţioniste

Pe lângă şocurile de ofertă, BNR observă şi presiuni emergente din partea costurilor unitare cu forţa de muncă în unele industrii, pe fondul creşterilor salariale din sectorul public şi al lipsei de personal în anumite domenii.

Un alt factor semnificativ îl reprezintă anticipaţiile inflaţioniste încă ridicate ale firmelor şi populaţiei, care se ajustează lent şi pot determina menţinerea unui ritm mai alert al scumpirilor în perioada următoare.

Deschide pe YouTube

Prognoza BNR: inflaţia atinge un vârf în trimestrul III şi scade lent ulterior

Estimările actuale ale BNR indică un vârf al inflaţiei în jur de lunile august–septembrie, urmat de o scădere graduală, însă mai lentă decât se anticipase în raportul anterior. Traiectoria descendentă va fi influenţată de disiparea impactului creşterilor taxelor şi al liberalizării energiei, dar şi de evoluţiile de pe pieţele internaţionale ale materiilor prime.

„Efectele şocurilor sunt temporare, dar amplificate de context. Ne aşteptăm ca inflaţia să intre pe o traiectorie clar descendentă abia după câteva trimestre”, a precizat Isărescu.

Ce înseamnă pentru populaţie şi economie

Pentru gospodării, efectele sunt deja vizibile: creşteri ale facturilor la energie, scumpiri la produse de bază, transport şi o presiune suplimentară asupra bugetelor familiilor. Pentru companii, scumpirea energiei şi costurile fiscale crescute pot reduce marjele şi pot tempera ritmul investiţiilor.

Din perspectiva politicii monetare, BNR ar putea fi nevoită să menţină o abordare prudentă într-un context în care presiunile inflaţioniste pot întârzia procesul de relaxare a dobânzilor de politică monetară.

Isărescu a transmis că banca centrală monitorizează atent evoluţiile şi că traiectoria inflaţiei rămâne dependentă de factori pe care BNR nu îi poate controla direct, precum modificările fiscale sau politicile din sectorul energetic.

„Nu este un fenomen structural, ci unul provocat de măsuri administrative. Dar efectele se resorb în timp”, a concluzionat guvernatorul.