ALERTĂ. Fraudă digitală și spoofing — cum funcționează înșelătoriile din mediul online

Poliția Română și ANCOM iau măsuri împotriva apelurilor false: blocarea apelurilor cu identitate falsificată (CLI spoofing).

Polițiștii Direcției de Investigații Criminale din cadrul Inspectoratului General al Poliției Române, în colaborare cu Autoritatea Națională pentru Administrare și Reglementare în Comunicații (ANCOM), au demarat o amplă acțiune de combatere a apelurilor telefonice frauduloase în care este falsificată identitatea apelantului — un fenomen cunoscut sub denumirea de „CLI spoofing”.

Măsurile implementate vizează blocarea apelurilor inițiate din afara României, care afișează numere naționale false, incomplete sau frauduloase.

Potrivit deciziilor emise de ANCOM în iunie 2025, furnizorii de servicii de comunicații electronice care asigură legături internaționale sunt obligați ca, începând cu 7 iulie 2025, să blocheze apelurile provenite din străinătate care prezintă ca identificator al liniei apelante (CLI) numere din Planul Național de Numerotație ce nu respectă structura legală sau care folosesc în mod neautorizat prefixul +40.

Cum acționează infractorii

Cazurile de tip „spoofing” implică apeluri sau mesaje în care infractorii falsifică identitatea apelantului pentru a părea reprezentanți ai unor instituții oficiale — Poliția Română, ANAF, bănci sau alte autorități.

Aceștia folosesc tehnologia Voice over IP (VoIP) pentru a afișa un număr fals, creând o aparență de legitimitate.

Sub pretexte precum „verificări urgente”, „blocarea unor conturi” sau „anchete în desfășurare”, victimele sunt convinse să furnizeze coduri SMS, parole, date bancare sau chiar să instaleze aplicații de control la distanță.

În unele cazuri, apelurile sunt efectuate în echipă: un prim apel de la un „ofițer de poliție” este urmat de un altul de la un „reprezentant bancar”, ceea ce sporește credibilitatea scenariului. Odată obținute datele, infractorii pot accesa conturile, efectua transferuri sau chiar solicita noi sume sub alte pretexte.

Metode tehnice și manevre psihologice

Autorii acestor fraude combină tehnici informatice cu manipulare psihologică. Apelurile sunt adesea presante, cu ton oficial, iar interlocutorul se prezintă cu un nume plauzibil și un limbaj birocratic convingător. Se invocă termeni precum „dosar”, „anchetă” sau „procedură urgentă”, iar victimele sunt puse sub presiune emoțională pentru a acționa rapid, fără verificări.

Printre metodele tehnice utilizate se numără:

• CLI spoofing – falsificarea numărului afișat;

• SIM swap – preluarea controlului asupra numărului victimei;

• Crearea de conturi intermediare pentru disimularea fluxului financiar;

• Transferuri rapide în criptomonede pentru a ascunde urmele banilor.

Recomandările Poliției Române și ANCOM

Autoritățile fac apel la cetățeni să manifeste vigilență și să respecte câteva reguli simple de protecție:

• Nu furnizați niciodată coduri SMS (OTP), parole sau date bancare prin telefon;

• Încheiați imediat apelul și contactați instituția la numărul oficial afișat pe site sau pe card;

• Nu instalați aplicații la cererea telefonică a unei persoane necunoscute;

• Nu efectuați transferuri de bani către conturi „de siguranță” sau „de verificare”;

• Activați autentificarea în doi pași (2FA) și notificările pentru tranzacții;

• Evitați publicarea de date personale pe rețelele sociale;

• Sesizați imediat Poliția și banca în cazul în care ați fost victima unei fraude.

Fenomen transfrontalier

Investigațiile au arătat că o mare parte dintre aceste apeluri provin din afara României, având un caracter transfrontalier. Autoritățile colaborează cu instituții similare din alte state europene pentru a identifica sursele și a destructura rețelele implicate.

Poliția Română reamintește că nicio instituție publică sau bancă nu solicită prin telefon coduri, date bancare sau instalarea de aplicații. În cazul unui apel suspect, închideți imediat și verificați independent sursa apelului.