Președintele Klaus Iohannis împlinește pe 13 iunie, vârsta de 65 de ani.

Pentru Iohaniis este ultima aniversare a zilei de naștere în calitatea de președinte al României, acesta deținând această funcție timp de 10 ani.

Iohannis a fost profesor de fizică și inspector școlar în județul Sibiu înainte de a deveni primar al municipiului Sibiu (cunoscut de asemenea în germanǎ ca Hermannstadt) în anul 2000, funcție în care a fost reales în 2004, 2008 și 2012, cu scoruri electorale covârșitoare, de fiecare dată candidând din partea Forumului Democrat al Germanilor din România (FDGR/DFDR).

În 2007, Sibiul a devenit Capitală Culturală Europeană, lui Iohannis fiindu-i atribuit meritul de fi modernizat infrastructura și a fi pus în valoare potențialul economic, cultural, istoric și turistic al orașului. De asemenea, municipiul Sibiu a fost ajutat să obțină acest statut și de către Marele Ducat al Luxemburgului respectiv orașul Luxemburg cu care a împărțit acest titlu onorific la nivel european în anul 2007 (Luxemburg fiind la a doua sa ediție anuală culturală europeană atunci, prima dată acordându-i-se acest titlu în anul 1995).

În 2009, după căderea primului guvern Emil Boc, Iohannis a fost propus de către Partidul Național Liberal (PNL) și Partidul Social Democrat (PSD) pentru funcția de premier, însă președintele de atunci, Traian Băsescu, a refuzat să-l nominalizeze în favoarea lui Lucian Croitoru (independent), al cărui guvern însă nu a fost susținut ulterior în parlament.

În 2013, Iohannis a devenit membru PNL (la invitația fostului lider al partidului de atunci, mai precis Crin Antonescu) dobândind de asemenea funcția de prim-vicepreședinte al partidului ulterior, iar la data de 28 iunie 2014 a devenit președintele acestuia.

Un membru notoriu al Uniunii Social-Liberale (USL), Johannis a fost respins ca vicepremier/vice-prim-ministru de fostul prim ministru și aliat politic de coaliție din PSD Victor Ponta în 2014, motiv care a produs desființarea fostei alianțe socialiste în acel an

În scurtul său mandat de președinte al Partidului Național Liberal (PNL), a format o alianță cu Partidul Democrat Liberal (PDL) și a pus bazele unei viitoare fuziuni prin absorbție între cele două partide.

Alianța, denumită Alianța Creștin Liberală (ACL), l-a promovat drept candidat la alegerile prezidențiale din 2014, pe care le-a câștigat în al doilea tur de scrutin, în care a obținut 54,43% din voturi, învingându-l pe candidatul Partidului Social Democrat (PSD) și prim-ministrul atunci în funcție, Victor Ponta.

La data de 24 noiembrie 2019, a câștigat în al doilea tur de scrutin al alegerilor prezidențiale din 2019, candidând din partea PNL cu sprijinul FDGR/DFDR, fiind susținut de asemenea de Partidul Mișcarea Populară (PMP) precum și de Alianța 2020 USR–PLUS în turul al doilea, în care a obținut peste 66,09% din voturi, împotriva candidatei Partidului Social Democrat (PSD), Viorica Dăncilă, atunci prim-ministru.

A fost cea mai mare victorie prezidențială anti-PSD și, totodată, cea mai categorică victorie a unui candidat în cadrul alegerilor prezidențiale din România de la Ion Iliescu (reprezentând atunci Frontul Salvării Naționale, FSN pe scurt) din 1990 până în prezent.

Pe durata celui de-al doilea mandat prezidențial însă, Klaus Johannis a devenit unul dintre cei mai nepopulari și antipatizați președinți români, conform anumitor comentatori politici și a unor sondaje de opinie, având o rată de dezaprobare de 90% pe final de mandat, mai mare chiar și decât a predecesorului său, Traian Băsescu, pe finalul celui de-al doilea mandat prezidențial al acestuia.

Cariera politică

Forumul Democrat al Germanilor din România (FDGR/DFDR)

În anul 1990 s-a înscris în Forumul Democrat al Germanilor din România (FDGR/DFDR), al cărui președinte a devenit 12 ani mai târziu.

Primar al Sibiului/Hermannstadt

În anul 2000, FDGR/DFDR a decis să participe cu un candidat propriu la alegerile de primar al municipiului Sibiu (germană Hermannstadt) și l-a desemnat în această poziție pe Klaus Iohannis. La data de 18 iunie 2000, Klaus Iohannis a fost ales primar, obținând 69,18% din voturile valabil exprimate.

Contracandidatul său în al doilea scrutin a fost Ioan Cindrea (PDSR).[34] Klaus Iohannis este primul etnic german în funcția de primar al Sibiului, după Albert Dörr, care a condus orașul în perioada 1940–1945.

În timpul primului mandat de primar, între 2000–2004, a lucrat în consiliul municipal cu o majoritate constituită de Partidul Social Democrat (inițial PDSR ulterior PSD).

Candidat pentru funcția de premier

În data de 13 octombrie 2009 Klaus Iohannis a fost propus de PNL pentru funcția de prim-ministru al României după ce guvernul Boc a fost demis în urma unei moțiuni de cenzură în ziua precedentă.

Această propunere a fost susținută și de PSD, PC și UDMR, dar nu și de PDL. Pe data de 14 octombrie, Iohannis a acceptat candidatura, dar a doua zi, președintele Traian Băsescu l-a nominalizat pe Lucian Croitoru pentru funcția de prim-ministru al țării.

Traian Băsescu a declarat că nu a refuzat candidatura lui Iohannis, dar este nevoit să numească un prim-ministru din cel mai mare partid din Parlament (PDL la acea vreme).

Opoziția a criticat decizia președintelui țării de a nu-l numi pe Iohannis prim-ministru. Liderul social democrat, Mircea Geoană, l-a acuzat pe Traian Băsescu că încearcă să influențeze alegerile prezidențiale din acel an, avându-le organizate de un guvern care îl susține drept candidat.

Liderul național liberal, Crin Antonescu, a declarat că partidul său va refuza orice candidatură în afară de Klaus Iohannis. După nominalizarea lui Lucian Croitoru, Antonescu, el însuși fiind un candidat pentru alegerile prezidențiale, a declarat că îl va numi pe Iohannis prim-ministru dacă ajunge președinte.

În data de 21 octombrie 2009 Parlamentul a adoptat cu peste 252 de voturi o declarație prin care cerea retragerea candidaturii lui Croitoru și suport pentru Iohannis.

Pierzând suportul în Parlament pentru Croitoru, președintele Traian Băsescu l-a numit pe Liviu Negoiță prim-ministru, dar acesta nu a reușit să primească votul de încredere al Parlamentului. În urma acestui vot, guvernul Boc a asigurat interimatul până la alegerile prezidențiale din decembrie.

În turul doi al alegerilor prezidențiale au candidat fostul președinte, Traian Băsescu, și liderul social democrat, Mircea Geoană. PNL și PSD au semnat o înțelegere politică prin care susțineau candidatura lui Iohannis la funcția de prim-ministru al țării în cazul în care Mircea Geoană este ales președinte. Alegerile din 6 decembrie sunt însă câștigate de Traian Băsescu.

Pe 7 decembrie, Klaus Iohannis a declarat că parcursul său de posibil premier s-a încheiat. Ulterior, Emil Boc a fost din nou desemnat candidat la funcția de prim-ministru și reînvestit în funcție pe 23 decembrie, cu 275 de voturi pentru și 135 împotrivă.

Partidul Național Liberal (PNL)

La data de 20 februarie 2013 Klaus Iohannis s-a înscris în PNL la invitația liderului partidului de atunci, Crin Antonescu. O zi mai târziu, noii colegi de partid au votat în unanimitate o derogare de vechime, care să-i permită să candideze la o funcție în conducerea partidului.

La congresul extraordinar al PNL din data de 23 februarie 2013, Iohannis a candidat pe lista lui Crin Antonescu și a fost ales prim-vicepreședinte al PNL.

Candidat pentru funcția de vicepremier

În februarie 2011 PNL, PSD și PC au constituit Uniunea Social-Liberală (USL). În luna mai 2012, în urma căderii Guvernului Ungureanu ca rezultat al adoptării moțiunii de cenzură propusă de USL, Victor Ponta, liderul PSD, este numit în funcția de prim-ministru al României și pus în fruntea guvernului. În august 2012, UNPR s-a alăturat de asemenea USL.

Până la începutul anului 2014 în USL au izbucnit multiple scandaluri și neînțelegeri atât pe plan local, cât și la nivel județean și național. De asemenea, național-liberalii îi suspectau pe social-democrați că ar încerca să atragă unii miniștri PNL de partea PSD și să își construiască o majoritate în Parlament fără ei. Astfel, PNL a hotărât schimbarea unor miniștri liberali ai guvernului USL, dar și numirea lui Iohannis ca ministru de Interne și vicepremier.

Liderul PNL și președintele Senatului României, Crin Antonescu, a declarat „este timpul să intrăm la guvernare”, sugerând că, în cei doi ani de guvernare de până atunci, partidul său a avut o influență limitată asupra guvernării.[46] Premierul Victor Ponta nu a fost de acord cu numirea lui Iohannis ca vicepremier.[47]

A urmat o serie de neînțelegeri între cele patru partide ale uniunii,  neînțelegeri ce au început procesul de disoluție al alianței,  deși la început premierul Victor Ponta s-a arătat foarte încrezător că USL va rezista.[51] În ciuda declarației premierului, PSD și PNL au continuat să se acuze reciproc pentru ruptura care s-a creat în USL, iar alianța nu mai funcționa nici în Parlament.

Pe 25 februarie 2014 USL s-a rupt oficial. Delegația Permanentă a PNL a votat cu o majoritate covârșitoare retragerea de la guvernare și a cerut demisia premierului Ponta.

Premierul a refuzat să-și dea demisia și a susținut că se va prezenta cu un nou guvern, fără miniștrii PNL, în fața Parlamentului.

Pe data de 4 martie 2014, liderul PNL, Crin Antonescu, și-a dat demisia din funcția de președinte al Senatului și a cerut încă o dată demisia premierului Ponta, dar acesta a refuzat din nou.[56] Astfel drumul lui Klaus Iohannis spre funcția de vice-prim-ministru ia sfârșit.

Președinte al partidului

După eșecul în alegerile din 26 mai 2014 pentru Parlamentul European în care PNL a obținut doar șase mandate de europarlamentar, Crin Antonescu, Klaus Iohannis și restul conducerii PNL și-au anunțat demisia din fruntea partidului.

În urma demisiei președintelui partidului, Biroul Politic Național al PNL a decis conform statutului ca Iohannis, ca fost prim-vicepreședinte, să asigure interimatul funcției eliberate de Antonescu până la alegerea unui nou președinte.

Pe data de 28 iunie 2014 Iohannis a fost ales președinte al PNL. Iohannis a obținut 95% din voturile delegaților la congres (1.334 de voturi), iar contracandidatul său, Ioan Ghișe – 144 de voturi.

Iohannis a fost ales candidat al PNL pentru funcția de președinte a țării în alegerile din noiembrie 2014, după ce s-a confruntat în această cursă cu fostul președinte PNL, Crin Antonescu.

Alianța Creștin Liberală (ACL)

PNL nu a fost singurul partid care a înregistrat un eșec în alegerile din 26 mai 2014 pentru Parlamentul European. PDL a obținut doar cinci mandate de europarlamentar, iar Forța Civică (FC) nici unul.

PNL și PDL au hotărât să înceapă un proiect de unificare a dreptei și să se alieze. Klaus Iohannis a condus negocierile cu liderul democrat liberal, Vasile Blaga, în privința unei alianțe politice, iar apoi chiar a unei fuziuni între cele două partide.

La negocieri a participat și Mihai Răzvan Ungureanu, președintele FC.

În urma negocierilor s-a decis că:

1. FC va fuziona prin absorbție cu PDL;

2. PNL și PDL vor participa la alegerile prezidențiale din 2014 sub numele de „Alianța Creștin Liberală” cu un singur candidat care se va alege ulterior de congresul reunit al celor două partide;

3. PNL și PDL se vor uni prin fuziune în anul următor, cele două partide fiind desființate și creându-se un nou partid cu numele „Partidul Național Liberal”.

Pentru candidatul ACL la prezidențiale, PNL l-a susținut pe Klaus Iohannis, iar PDL pe Cătălin Predoiu.

Ambele partide au făcut sondaje de opinie, din fiecare rezultând că Iohannis este candidatul cu cele mai bune șanse.

Pe 11 august, la congresul reunit al celor două partide, Iohannis a fost desemnat candidatul ACL pentru alegerile prezidențiale din 2014, iar Cătălin Predoiu candidatul pentru funcția de prim-ministru după alegerile parlamentare din 2016.

Vasile Blaga a fost numit șef de campanie pentru candidatura lui Iohannis, el fiind și șeful de campanie al președintelui în exercițiu, Traian Băsescu, la alegerile din 2004 și 2009, pe care acesta le-a câștigat.

Candidat la președinția României

La data de 27 septembrie 2014, Klaus Iohannis și-a lansat candidatura pentru alegerile prezidențiale din 2 noiembrie. Această lansare a avut loc printr-un miting în fața Palatului Victoria (sediul Guvernului României), sub sloganul „România lucrului bine făcut”.[62]

În primul tur de scrutin, pe 2 noiembrie, Klaus Iohannis a strâns un număr de 2.881.406 voturi, reprezentând 30,37% din totalul voturilor exprimate, prezența la vot fiind de 9.723.232 persoane (53.17% din populația cu drept de vot) și existând 14 candidați înscriși în cursă.

Astfel, primarul Sibiului s-a clasat pe locul doi, după prim-ministrul Victor Ponta, care a strâns 3.836.093 de voturi, reprezentând 40,44% din totalul voturilor exprimate.

În campania pentru al doilea tur de scrutin, Iohannis a decis să nu negocieze susținere condiționată cu niciunul dintre candidații eliminați în primul tur, deoarece „nu concep să fie tranzacționate voturile românilor ca o marfă”.

Cu toate acestea, când Monica Macovei i-a cerut să semneze un document prin care se angaja să protejeze statul de drept, el l-a semnat, afirmând că programul său conține deja tot ce conține și documentul.

După ce Iohannis a semnat, Macovei a declarat că ea personal îl va vota în turul al doilea,sugerând că nu are căderea să indice votanților ei dacă și cu cine să voteze în turul al doilea.

În campania pentru turul al doilea, pe lângă sloganul „România lucrului bine făcut”, a apărut în spațiul on-line, pe rețelele sociale, o mișcare de campanie negativă la adresa lui Victor Ponta, contracandidatul lui Iohannis, coagulată în jurul sloganului „Puie Monta”, motivată în special de obstrucționarea de către guvern a exprimării votului în diaspora.

Iohannis l-a atacat și el pe Ponta pe aceeași temă, cerând suplimentarea și mărirea secțiilor de votare din diaspora, precum și prelungirea orarului de vot.

Veștile venite de la rudele și prietenii din străinătate, despre problemele de la vot, au influențat prezența la urne și opțiunea de vot și a alegătorilor din țară,  Iohannis beneficiind astfel în turul al doilea atât de voturile persoanelor care în primul tur au votat candidați eliminați, cât și de cel al multor alegători care nu au votat.

Al doilea tur de scrutin s-a desfășurat în data de 16 noiembrie 2014. Deși sondajele de opinie efectuate la ieșirea de la urne indicau un scor strâns Iohannis a câștigat detașat, obținând 54,43% din voturi, arată wikipedia.